Linkuri accesibilitate

Reacții în Statele Unite la refuzul președintelui Obama de a utiliza termenul „genocid armean”


Opțiunea președintelui ar fi tonul potrivit pentru a se referi la trecut și a menține în același timp capacitatea Americii de a conlucra cu parteneri regionali.

Potrivit unor surse de presa, președintele Statelor Unite Barack Obama nu va folosi caracterizarea de „genocid” cu privire la evenimentele de acum 100 de ani, când 1,5 milioane de armeni au pierit pe teritoriul de astazi al Turciei. Care este explicatia acestei decizii? O relatare a corespondentului Europei Libere la Washington..

Seful personalului Casei Albe, Denis McDonough, si adjunctul consilierului pentru securitate nationala, Ben Rhodes au informat comunitatea armenilor americani ca presedintele Barack Obama nu va cataloga drept genocid masacrarea armenilor de la care vineri se implinesc 100 de ani. Obama il va trimite la Erevan pentru comemorari pe ministrul de finante, Jack Lew.

Masacrul caruia i-au cazut victime pina la 1,5 milioane de armeni s-a petrecut pe fondul destramarii Imperiului Otoman, la sfirsitul Primului Razboi Mondial.

Actualii lideri ai Turciei resping categoric orice incercare de acuza stramosii de genocid si au trecut la represalii diplomatice cind Papa Francisc s-a referit public, pentru prima data in istoria Vaticanului, la genocid.

Când a candidat la presedintie in 2008, Barack Obama le-a promis armenilor ca va vorbi despre genocid, dar in anii de cind se afla la Casa Alba nu a facut-o in special pentru a evita o ruptura cu Turcia – un aliat important in NATO si in rezolvarea conflictelor din Irak si Siria.

Reactia liderilor armeni americani nu s-a lasat asteptata. „Este o tradare a adevarului, o tradare a increderii, o capitulare dizgratioasa in fata unei ordini impuse de guvernul Turciei”, a spus Aram Hamparian, director executiv al Comitetului National al Armenilor din America.

„Sint foarte dezamagit ca inca o data presedintele a decis sa nu caracterizeze asa cum trebuie exterminarea a 1.5 milioane de armeni intre 1915 si 1923, care reprezinta un genocid”, a afirmat deputatul democrat Adam Schiff, continuind „Cit mai trebuie sa astepte victimele si familiile lor pentru ca natiunea noastra sa aiba curajul sa confrunte Turcia cu privire la acest adevar istoric, referitor la trecutul ucigas al Imperiului Otoman? Nu presedintele a fost cel care in trecut a vorbit atit de convingator despre recunoasterea genocidului? Daca nu dupa 100 de ani, atunci când?”.

„A venit vremea ca statul nostru sa vobeasca cu claritate despre cele intimplate”, a spus si un alt deputat care va merge la Erevan, Jackie Speier.

Administratia a analizat si optiunea de a o trimite la comemorare pe ambasadoarea la ONU, Samantha Powers, care in trecut a condamnat in termeni categorici actiunile Turciei pe care le-a caracterizat drept neintimplatoare, ci produsul deliberarilor liderilor de atunci.

Dar ambasadoarea Powers nu se va deplasa dupa toate probabilitatile in Armenia. Intr-o declaratie a unei oficialitati de la Casa Alba se spune ca optiunea presedintelui de a nu denumi tragedia „genocid” este tonul potrivit pentru a se referi la trecut si a mentine in acelasi timp capacitatea Americii de a conlucra cu parteneri regionali pentru a salva vieti, in prezent.

XS
SM
MD
LG