Linkuri accesibilitate

De ce a amânat guvernul de la Chișinău trecerea definitivă la televiziunea digitală


©Shutterstock.
©Shutterstock.

Un reportaj de Liliana Barbăroșie.

Guvernul de la Chișinău a decis miercuri să amâne trecerea definitivă la televiziunea digitală din 17 iunie, optând pentru o perioadă de tranziţie de doi ani în care televiziunile să fie recepţionate fie prin semnal analogic, ca în prezent, fie prin semnal digital. Cea mai controversată prevedere a noii legi se referă la regulile de acces a televiziunilor private la noul sistem numit reţele multiplexe. Relatează Liliana Barbăroşie.

Explicând planurile autorităţilor, ministrul tehnologiilor, Pavel Filip, a căutat să nege riscurile semnalate de mai multă vreme de experţii şi organizaţiile media în perspectiva trecerii la televiziunea digitală. De pildă, cel legat de faptul că peste 75 la sută din gospodării ar risca să rămână fără servicii TV odată cu digitalizarea, dat fiind faptul că oamenii nu şi-au procurat televizoare performante capabile să recepţioneze acest tip de semnal:

„Vom face această tranziţie inteligent. În paralel vom asigura emisia şi în regim analogic, şi în regim digital. Astfel, cetăţenii care dispun de televizoare performante vor avea posibilitatea să recepţioneze canalele de televiziune în regim digital, iar cei care nu - în regim analogic.”

Cea mai importantă temere, însă, exprimată până acum de organizaţii şi experţi media a fost că spaţiul audiovizual ar putea fi total monopolizat urmare a acestui transfer, dar fiind faptul că Republica Moldova n-a investit bani publici în construcţia noului sistem numit de multiplexe şi n-a elaborat încă regulile pentru companiile private: cine și ce rețele construiește, ce canale difuzează și cine plătește. Lipsa de reguli clare ar putea duce la favorizarea unor anumiţi operatori şi excluderea de pe piaţa a altora, au avertizat cunoscătorii. La fel s-a speculat că întreprinderea de stat Radiocomunicaţii a construit primul multiplex dintr-un credit pe care l-a primit de la o bancă comercială, iar bănuiala ar fi că întreprinderea nu va putea restitui acest credit, iar emiţătorul va deveni unul privat, prin urmare mai greu de reglementat.

Ministrul Filip s-a ferit astăzi să explice cum vor funcţiona aceste mecanisme, limitându-se la următoarea precizare:

“Programul prevede că primul multiplex va fi acordat prin încredinţare directă întreprinderii de stat Radiocomunicaţii. De fapt vreau să vă spun că déjà este practic realizat primul multiplex. Din acest punct de vedere Radiocomunicaţii e pregătită să emită din iunie în sistem digital.”

Deputata liberală Corina Fusu este printre puţinele de la care am reuşit să obţinem un comentariu al deciziei guvernamentale formulat în cunoştinţă de cauză. Corina Fusu a condus o vreme comisia parlamentară mass-media, iar acum este simplu membru al acesteia:

„Perioada de tranziţie este obligatorie pentru că nu reuşim până la 17 iunie. Pur şi simplu perioada aceasta de tranziţie urma să înceapă mult mai devreme. Finlandezii au început-o cu cinci ani în avans, pentru că e o chestiune complexă. La noi, însă, s-a muşamalizat tot ce ţine de construcţia primului multiplex, să nu existe claritate cum vor fi repartizate licenţele, nu avem cadru legal care ar prevedea împărţirea acestor licenţe în bază de concurs. CCA a pregătit un regulament destul de sumar, dar chestiunea trebuie luată de la început şi discutată, de creat un cadru legal clar, să vedem cine are prioritate pentru primele frecvenţe din acest multiplex construit deja. Aşa cum prin Codul Audiovizual se repartizează frecvenţele terestre, la fel trebuie să existe un cadru legal clar pentru repartizarea frecvenţelor din multiplex.”

Printre alte consecinţe ale unei modernizări considerate de organizaţiile de media a fi „negândită” şi „nepregătită”, la fel se invocă cheltuielile duble pe care vor trebui să le suporte televiziunile, care cel mai probabil vor trebui să plătească de două ori emiţătorul pentru a putea emite atât semnal analog, cât şi digital. Pentru multe posturi private, aceste cheltuieli ar însemna falimentul, atenţionează experţii. Solicitaţi de noi, nici responsabilii de la CCA, nici cei de la Radiocomunicaţii nu au acceptat să comenteze aceste temeri, ci ne-au spus că mai au nevoie de timp pentru a analiza hotărârea guvernamentală.

Previous Next

XS
SM
MD
LG