Linkuri accesibilitate

Serghei Guriev: „Faptul ca sancțiunile europene au fost aplicate a oprit Rusia să anexeze Ucraina de est”


Un interviu în direct de la Strasbourg cu economistul rus exilat în Franța din 2013.

Economistul rus Serghei Guriev s-a autoexilat in Franta in 2013. A fost rectorul Noii Scoli de Economie de la Moscova si este in prezent editorialist pe teme economice la mari publicatii internaţionale precum „New York Times”. Tine lectii la faimosul Institut de Stiinte Politice de la Paris, una dintre scolile politice cele mai prestigioase din Europa. Corespondenta noastra la Strasbourg, Iolanda Badilita a stat de vorba cu expertul economic despre corupţia din Rusia si cum afecteaza ea economia regiunii.

Fost consilier al premierului rus Dmitri Medvedev, auto-exilat in Franța din 2013, Sergei Guriev este astăzi profesor de economie la Institutul de studii politice de la Paris. Între lucrările sale de referință se numără „Dictatori și Oligarhi”, „Nefericirea în tranziție” și „Condițiile în care s-a realizat exproprierea sectorului petrolier din Rusia”. Aflat la Strasbourg pentru a participa la o dezbatere despre corupție ca sistem de guvernare, Guriev a acordat un interviu în exclusivitate Europei Libere. Guriev pledează pentru menținerea sancțiunilor economice asupra Rusiei, căci, crede el, dacă UE nu ar fi sancționat Rusia, estul Ucrainei ar fi avut soarta Crimeei.

În direct de la Strasbourg
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:15:14 0:00

Europa Liberă: Domnule Guriev, ați spus într-o dezbatere publică aici, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, că atunci când vorbim despre corupția din Rusia nu trebuie să ne uităm doar în Rusia, ci și în Occident.

Sergei Guriev: „Există mai multe versiuni ale corupției rusești care se „revarsă” și peste granițele Federației Ruse. În primul rând eforturile administrației rusești de a influența opinia publică și de a obține suport popular pentru politicile Rusiei din Ucraina.

Știm de pildă că Frontul Național din Franța (partidul de extremă dreapta condus de Marine Le Pen) a primit un împrumut de la o bancă rusească. Vorbim despre cel mai puternic partid pro-Putin din Franța. Vedem alte tranzacții financiare care merg la partide din Ungaria (partidul Jobbik, tot de extremă dreapta) sau discuții (în esență despre sprijin financiar) cu partide grecești. Știm că dl Putin dorește să se asigure că există jurnaliști și politicieni care pledează pentru ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei sau care susțin politica sa.

Toată această politică se realizează cu mijloace hibride, ceea ce înseamnă că nu este ușor să identifici plățile care se fac direct către acești beneficiari. Atât dl Putin cât și prietenii domniei sale au practicat vreme îndelungată asta în Rusia, folosindu-se de „vehicule”, economic vorbind, speciale: companii off shore, plătind serviciile prin intermediul unor împrumuturi, și nu direct, pentru a ascunde aceste practici.

Al doilea aspect al corupției din Rusia este ascunderea în Vest a bogăției acumulate în Rusia. Acest lucru presupune și participarea unor persoane din Occident: avocați, specialiști financiari, experți în investiții, bancheri. Există din păcate cetățeni occidentali care ajută la spălarea acestor bani. Țările europene ar trebui să aplice legea, iar cetățenii europeni să respecte atât legile, dar și codul etic al fiecărei profesii.”

Europa Liberă: Ceea ce vedem este o combinație de măsuri politice și economice care se iau la Moscova pentru acest lobby în Occident. Aș fi spus că, având în vedere că sunteți economist, vă concentrați doar asupra economiei. Dar Dvs. analizați măsurile economice punându-le în context politic.

Sergei Guriev: „Eu sunt cercetător în economie politică, un domeniu la intersecția dintre cele două. Iar în Rusia, măsurile economice sunt legate de cele politice. Aceasta este particularitatea acestui sistem. În Rusia, foarte mulți oameni au devenit bogați nu pentru că au jucat după regulile după care joacă toată lumea, ci pentru că s-au jucat cu regulile. I-au angajat pe politicieni să schimbe regulile în favoarea lor. De aceea, când discutăm despre economia rusă, trebuie să luăm în calcul corupția și politica de corupție.”

Europa Liberă: Și ce rol are corupția în Rusia? Și ce consecinte are?

Sergei Guriev: „În Rusia este foarte importantă. Multă lume nu înțelege cât de coruptă este Rusia. Unii vor spune: Ei, dar și Italia sau China sunt corupte. Da, dar dacă te uiți cu atenție, observi că Rusia nu este mai coruptă decât Noua Zeelandă sau Singapore. Nu. Asta nici nu ar fi o surpriză.

Rusia este mult mai coruptă decât țări cu același nivel de dezvoltare sau venit pe cap de locuitor asemănător: Mexic, Brazilia sau țările est-europene. Rusia este la fel de coruptă precum cele mai sărace țări din lume. Ceea ce contează pentru Europa, nu sunt polițiștii corupți din Rusia, ci bogații politicieni corupți de rang înalt corupți.

Pentru oamenii de rând din Rusia corupția înseamă că nu pot conta pe polițiști, pe profesori, pe profesionalismul și onestitatea medicilor. Aceasta distruge creșterea economică în Rusia. În mod surprinzător, Rusia nu a materializat potențialul de prosperitate pe care il are. Și, desigur, sectorul de afaceri este foarte afectat, pentru că nu este susținut de guvern. Cei de la putere sunt interesați de mită și de creșterea propriilor afaceri.”

Europa Liberă: Dar vedeți, în ciuda acestor lucruri, Dl Putin are în continuare o susținere populară foarte puternică.

Sergei Guriev: „Aceasta este o afirmație tautologică. Pentru că dacă dl Putin va pierde, sprijinul popular se va prăbuși imediat. Acest regim este bazat pe faptul că lumea crede că dl Putin este popular. Mesajul lui este: „Da, avem corupție, dar oricine m-ar înlocui o să vă fie mai rău decât acum”. Obiectivul dlui Putin nu este să arate că el este persoana ideală în fruntea statului.

El a vrut doar să demonstreze că este mai bun decât un candidat alternativ. De aceea reprimă opoziția politică, de aceea a introdus cenzura, pentru ca liderii opoziției să nu poată oferi populației informații cum ar fi că dl Putin și prietenii săi apropiați corupți beneficiază de pe urma banilor plătitorilor de taxe din Rusia. De aceea nu am nici un dubiu că în cazul unor alegeri corecte, în care presa să fie liberă, dl Putin va pierde. De aceea dl Putin nu dorește alegeri deschise și presa liberă.”

Europa Liberă: Ați spus despre regimul Putin că este un regim sofisticat, că utilizează măsuri hibride (cenzură, propagandă) și obține chiar susținere din parte unor țări din Vest. Tocmai ce ați vorbit despre susținere pe care o au din Rusia partidele extremiste europene. Însă scepticii așteaptă și dovezi. Există dovezi?

Sergei Guriev: „Știrea despre Marine Le Pen a fost publicată în presa franceză. Am văzut scurgerile din media care prezentau mesajele dintre președintele administrației Putin, în care discutau despre așa numitul referendum din Crimeea, unde doreau „observatori internaționali”. În aceste mesaje se discuta aducerea Marinei Le Pen în Crimeea, ca „observator internațional”. În cele din urmă ea nu a mai participat, dar în aceste mesaje se discuta și despre bani, despre plata ce ar fi urmat să o primească. Probabil că în curând vor apărea și alte astfel de dovezi.

În general, așa cum spuneam, avem de-a face cu un regim foarte sofisticat, care va ascunde tranzacțiile financiare. De aceea, cred că este important pentru EU să păstreze și să aibă grijă de democrația competitivă, și să facă publice aceste tranzacții care au drept destinatar politicieni europeni corupți. Astfel, să le arate votanților europeni, că acesti lideri politici europeni corupti, au aceste poziții (pro-rusești n.a.) pentru că sunt plătiți.”

Europa Liberă: Vorbind despre sanctiuni, știți desigur, în UE există poziții divergente în această privință, și asta pentru că și anumite economii europene sunt afectate de sancțiunile asupra companiilor sau indivizilor ruși. Ce credeți, ce ar funcționa mai bine în acest caz: sanctiunile politice sau cele economice?

Sergei Guriev: „Calculul dlui Putin exact acesta a fost. Sancțiunile vor afecta și țări europene, ca atare, de ce ar aplica Europa sancțiuni, de ce ar dori să apere Ucraina pe propriile costuri? Însa trebuie să vă spun că, într-adevăr, există câteva companii europene care sunt afectate, câteva țări, dar în general, consumatorul european nu suferă mult.

Faptul ca sancțiunile au fost aplicate a oprit Rusia să anexeze Ucraina de est. Rusia are acolo armată, militari, armament, și, cu toate acestea, nu mai vorbește acum despre anexarea acelui teritoriu, nu mai vorbește despre Novorossia.

Cu ajutorul sancțiunilor a fost evitat și in est un scenariu ca în Crimea. Să notăm faptul că așa zisul referendum organizat in cele doua regiuni, Luhansk si Donețk în 2014, nu a fost recunoscut de Rusia. Dl Putin a spus: Respectăm aceste alegeri, dar nu le recunoaștem. Și a mai spus că cele două regiuni ar trebui să rămână parte din Ucraina. Dacă nu ar fi fost sancțiunile, nu ar fi spus acest lucru.”

Europa Liberă: Când vorbiți despre afacerile rusești în Occident, spuneți că transparența este crucială. Transparența în finanțele europene, mai ales. De ce?

Sergei Guriev: „Da, pentru a afla cum sunt finantați politicienii, de ce spun ce spun, dacă nu cumva interesele lor financiare le alimenteaza deciziile, dacă nu cumva sunt finantați în mod netransparent. Apoi vrem să știm dacă nu cumva printre cei care dețin averi, proprietăți, se află și persoane care utilizeaza se folosesc de oameni corupți din UE pentru a ascunde in Occident ce au furat din Rusia.”

XS
SM
MD
LG