Premierul Chiril Gaburici a promis ieri că membrii guvernului, cel puțin, vor afla degrabă ce cuprinde raportul alcătuit de o firmă străină asupra situației de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Nu este limpede dacă autoritățile vor și da publicității așa-numitul „raport Kroll” – așa că Europa Liberă a încercat să afle ceva despre el de la cel care era șeful guvernului când au avut loc faptele cercetate – Iurie Leancă.
Europa Liberă: Kroll a ajuns în Moldova după ce Dumneavoastră ați cerut o anchetă internațională la BEM. Dar Dumneavoastră nu mai sunteți într-o funcție-cheie din care să puteți influența aceste procese, în așa fel încât să existe un rezultat. Credeți că își va atinge scopul această anchetă, sau va fi redusă la zero?
Iurie Leancă: „Criza și furtul din sectorul bancar au fost de o asemenea amplitudine încât fără a cunoaște ce s-a întâmplat acolo, cine a furat banii, care sunt instituțiile responsabile pentru faptul că nu și-au îndeplinit mandatul corect, cum recuperăm cel puțin parțial resursele și cum ieșim, în mod special, din situația asta astfel încât sistemul bancar să fie unul mai solid, unul previzibil, unul nevulnerabil nici la șocuri interne și nici la cele externe – deci, fără a găsi răspunsul la aceste întrebări noi nu avem șansa să pretindem să fim respectați nici de proprii cetățeni și nici de partenerii din afară. E un test-cheie pentru clasa politică din Republica Moldova, pentru autoritățile din Republica Moldova, în primul rând.
Pe acest motiv, dacă analiza mea e corectă, și eu sunt convins că este corectă, nu ne putem permite să venim cu tot felul de miș-mașuri și să spunem că, iată, totul este clar, Comisia de anchetă parlamentară a zis cine este de vină și ne putem limita la acest lucru...
Autoritățile întârzie, din păcate, în mod dramatic, să vină cu un plan de acțiuni de redresare a situației, care ar stipula exact ceea ce facem cu aceste trei bănci și care sunt soluțiile, care ar implica FMI-ul, Banca Mondială, Comisia Europeană, organisme care sunt gata să vină cu expertiză. Fiindcă nu suntem nici prima, nici ultima țară care a trecut prin astfel de probleme și este nevoie de soluții optime, foarte bine gândite și expertiza este absolut necesară. Sper că autoritățile și instituțiile de drept din Republica Moldova vor pune mai multă energie în investigarea a ceea ce s-a întâmplat.
Și încă un lucru, bineînțeles, este absolut important: ca ceea ce am pornit atunci prin atragerea acestei companii de investigații Kroll să fie dus la capăt.”
Europa Liberă: Ați sugerat recent, într-un interviu, dacă v-a citat presa corect, că tocmai pentru că ați cerut această anchetă ați fost înlăturat din actul guvernării. De ce cei care v-au înlăturat și care continuă să se afle la putere ar permite să se ducă această anchetă la capăt, să se facă lumină în toate lucrurile, să se elucideze, să se pedepsească cei care sunt vinovați?
Iurie Leancă: „Am spus că nu exclud că acesta a fost un motiv. În ceea ce privește de ce ar fi interesați, eu nu știu cum își formulează ei interesul, dar ceea ce știu eu este că există o mare presiune atât din partea societății, a cetățenilor din Republica Moldova, dar și, la fel de mare, din partea partenerilor noștri – să se afle adevărul și să se facă lumină pe acest subiect. Fără a se avansa pe acest subiect și pe toate domeniile la care m-am referit anterior nu vom putea avea sprijin nici financiar, nici politic din partea partenerilor din afară și sunt convins că nici cetățenii nu vor mai avea încredere în clasa politică respectivă”.
Europa Liberă: Se pare că nu Kroll se va ocupa de partea cea mai importantă a anchetei, cea în care ar urma să găsească banii furați și să ajute autoritățile să-i recupereze. Cel puțin ministrul Economiei sugera într-un recent interviu că se va face din nou concurs și o altă echipă de investigații se va ocupa de asta. De ce ar fi interesate autoritățile ca nu Kroll să se ocupe de întreaga anchetă?
Iurie Leancă: „După cum spuneam, este nevoie de o nouă licitație în baza unor termeni de referință care se vor baza în mod special pe ceea ce au constatat deja în raport cei de la Kroll. Din păcate, nu știu care e conținutul acestui prim raport. Dar, din punctul meu de vedere, ar fi o greșeală să nu fie selectată în mod special compania Kroll. Noi nu avem nevoie aici de companii de audit. Noi avem nevoie de o companie cu o reputație ireproșabilă – cel puțin asta știu că este aplicabil pentru Kroll și așa ne-au recomandat această companie partenerii noștri din străinătate. Deci, avem nevoie de o companie cu capacitate de investigare și cu capacitate de recuperare a acestor active. De asta, în mod special, se ocupă Kroll.
Deci, nu pot anticipa rezultatele, dar atunci când am luat decizia la Comitetul de stabilitate financiară și am recomandat Băncii Naționale pe ce ofertă să se oprească, am pornit exact de la aceleași raționamente și am sugerat să fie compania Kroll.
Acum imaginați-vă că după patru săptămâni de activitate, Kroll-ul cunoaște mult mai bine decât alții situația. Cel puțin datele primare, și bănuiesc că nu doar primare, le au deja la dispoziție. Deci, din punctul meu de vedere, ar fi o greșeală să se meargă pe altă companie și, în mod special, pe una care nu e o companie de investigare și recuperare a activelor.”
Europa Liberă: Trebuie sau nu desecretizată, în opinia Dumneavoastră, această primă parte a investigației? Știm că ministra Educației, Maia Sandu, insistă să fie desecretizat, să fie mai multă transparență cu acest raport. Îi împărtășiți punctul de vedere?
Iurie Leancă: „Nu pot să mă pronunț imediat, dar cred că cel puțin cei care au insistat asupra lansării acestei investigații au dreptul să cunoască ce este acolo. De ce vă spuneam că nu pot să mă pronunț imediat acum? Fiindcă dacă prea multă publicitate ar prejudicia faza a doua, cea mai importantă, atunci, eventual, poate n-ar fi cazul. Dar dacă raportul este de asemenea manieră făcut încât nu prejudiciază faza de aflare a adevărului și de recuperare, atunci eu personal nu văd nimic împotriva desecretizării. Dar sunt absolut convins că cel puțin cei care au insistat – și eu am fost primul care a insistat pe această anchetă – trebuie să cunoaștem, să discutăm, pentru asta sunt și platformele necesare, în așa fel încât să se decidă într-o manieră responsabilă cum să se procedeze mai departe”.
Europa Liberă: Recent a fost publicat în Monitorul Oficial această decizie secretă până acum prin care Guvernul a permis Băncii Naționale să dea cele 9,5 miliarde lei celor trei bănci. Ați spus atunci că toate instituțiile statului au optat pentru secretul acestei decizii ca să nu existe panică. Acuma, de ce să fi fost publicată? Care e diferența? Situația de panică acuma nu ar fi fost la fel de dăunătoare?
Iurie Leancă: „Atunci era o situație foarte concretă. În preajma alegerilor posibilitatea amestecului unor forțe ostile cu interes de a destabiliza situația tocmai în preajma alegerilor nu putea fi exclusă. Nivelul de lichidități era foarte scăzut în aceste bănci. Și această panică, după cum ne-au explicat atunci și cei de la Banca Națională, și alți specialiști, ar fi putut destabiliza și falimenta întregul sistem bancar, nu doar o bancă sau două bănci. Acum oricum e o altă situație și din acest motiv, vă spuneam, este foarte bine să se desecretizeze acea decizie, dar și deciziile ulterioare.
Dar, și mai important. Acea decizie a fost doar o primă acțiune din viitorul plan de activități menite să redreseze situația în sistemul bancar unde să fie garantate depunerile persoanelor fizice în primul rând, menite să facă așa încât să existe o altă atmosferă în Republica Moldova în ceea ce privește funcționarea instituțiilor bancare-financiare”.
Europa Liberă: Am văzut critici după ce a apărut această decizie în Monitorul Oficial formulate de unii experți care ziceau că s-au dat banii fără să se evalueze activele și pasivele acestor bănci. Și asta ar însemnă că acuma, dacă presupunem că vine o companie și zice că are banca o datorie, s-ar putea deschide o nouă portiță pentru fraudarea și acestor bani.
Iurie Leancă: „Tot ce pot să spun eu este că în discuțiile multiple pe care le-am avut în 2014 pe subiectul respectiv mereu am cerut instituțiilor cu abilitățile de rigoare nu doar să facă inventarierea activelor acestor bănci, în mod special atunci când era clar că situația devine critică, în toamna anului 2014, dar să se asigure că creditele performate, nu cele toxice, vor fi restituite. Fiindcă în momentul în care era clar că acest portofoliu de credite toxice nimeni nu avea de gând să-l întoarcă, efectul asupra altor persoane cu credite care aveau toate posibilitățile să le returneze ar fi putut fi de așa natură încât aceștia să se gândească și ei să nu restituie banii împrumutați. Deci, am insistat în mod special asupra evaluării acestui portofoliul de credite performante, de credite bune și asupra recuperării lor”.
Europa Liberă: Au existat atunci, în momentul când s-a luat decizia, garanții că banii se vor întoarce? Sau nu s-a pus problema? Pentru că toată lumea se întreabă acum ce se va întâmpla? Se vor întoarce creditele BNM-ului, vor fi transformate în datorie internă sau deja s-a transformat în datorie internă?
Iurie Leancă: „Tocmai de aceea vorbeam că era doar un prim pas dintr-un plan viitor de acțiuni, un plan care trebuia să fie elaborat cu susținerea, cu expertiza celor din afară. Fiindcă tranzacțiile făcute, furtul de bani au avut un caracter trans-național, deci implicarea celor din afară e absolut necesară. Care sunt aceste soluții, cum recuperăm banii, cum minimalizăm cel puțin efectul asupra bugetului public? Iată asta ar trebui să fie reflectat în acest plan de acțiuni care, vă spuneam, întârzie, și întârzie dramatic”.
Europa Liberă: A fost publicat Barometrul Opiniei Publice astăzi, care arată o situație foarte proastă legată de integrarea europeană, de popularitatea acestei idei. Cum înțelegeți Dumneavoastră aceste date și dacă există șanse ca acest trend să fie cumva întors?
Iurie Leancă: „Premisele pentru a inversa această situație sunt categoric prezente. Uniunea Europeană este organizația și țările membre sunt statele unde, în linii mari, s-a reușit depășirea problemelor financiare, economice. E un model care este optim și e cel mai bun pentru cetățeanul Republicii Moldova. Din Est vedeți că sunt foarte multe probleme legate și de diminuarea prețului barilului, a gazelor și așa mai departe.
Deci, avem toate premisele. Problema e cum comunicăm cu oamenii și ce exemple dăm noi. Fiindcă în momentul în care vorbim despre faptul că suntem forțe pro-europene, iar, de fapt, facem cum făceau comuniștii: vorbeau una și făceau cu totul altceva, astfel doar inducem în eroare pe cei care simt că suntem europeni și că doar acest curs este unul fezabil, dar care au nevoie de dovezi.
Iată că suntem într-o mare problemă, în mod special în ultima jumătate de an, cu prezentarea acestor dovezi, care să argumenteze de ce modelul european este unicul posibil pentru noi.”
