Linkuri accesibilitate

Cererea de aderare la UE: mod de întrebuințare


Premierul Chiril Gaburici şi preşedintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker, la Bruxelles, 16 martie 2015
Premierul Chiril Gaburici şi preşedintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker, la Bruxelles, 16 martie 2015

Parlamentul European poate recomanda și propune orice dorește, însă deciziile finale în legătură cu primirea unei țări în UE sunt luate însă de capitale…

În urmă cu exact un an, în aprilie 2014, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care, pe lângă aprobarea Acordului de Asociere şi de liber schimb al UE cu Republica Moldova prevedea și dreptul Republicii Moldova de a solicita intrarea în Uniunea Europeană.

Asta a produs atunci euforie și așteptări exagerate la Chișinău. Sigur, Parlamentul European poate recomanda și propune orice dorește, în toate domeniile, deciziile finale în legătură cu primirea unei țări în UE sunt luate însă de capitale, de șefii de stat și de guvern reuniți în cadrul Consiliului.

Din punct de vedere legal, Parlamentul European nu are așadar nimic de spus în chestiunea extinderii UE. El poate emite un aviz, pe care capitalele îl pot sau nu lua în seamă.

Adevăratele atribuții în privința extinderii, a primirii de noi țări, le are Comisia Europeană. Comisia e cea care analizează starea pregătirii unei țări și felul in care a adoptat cantitatea uriaşă de legi și regulamente cunoscută sub numele de acquis comunitar.

Apoi, o cerere de aderare poate fi și respinsă, așa cum s-a întâmplat cu cererea Albaniei în 2010. In acel an, Albania și Muntenegru și-au prezentat fiecare cererea de aderare la UE. Albania fusese sfătuită de mai multe țări membre, in primul rând de Germania, să nu o facă, pentru că cererea sa va fi respinsă, dar totuși a făcut-o: cerere previzibil respinsă, in vreme ce cea a Muntenegrului a fost acceptată.

Odată acceptată, o cerere poate apoi rămâne blocată pe termen nedefinit înainte de a se începe negocierile propriu-zise. Sau, negocierile pot porni, dar pot ulterior rămâne nedefinit blocate pe unul sau altul din cele aproximativ 30 de capitole in care sunt împărțite.

In cele din urmă, anul trecut, Albaniei i s-a dat de înțeles că poate depune o cerere, așa încât a făcut-o iar, iar cererea i-a fost acceptată. Albania, Turcia, Macedonia, Serbia și Muntenegru sunt actualmente țările cu statut de candidat.

Macedonia și Albania l-au primit, dar încă nu și-au început negocierile.

Guvernul Moldovei cunoaște, desigur, foarte bine situația și nu se poate baza pe o rezoluție a Parlamentului European pentru a introduce o cerere de aderare fără a verifica în prealabil poziția fiecărei capitale.

Pentru a o face va trebui mai întâi o lungă și discretă tatonare și campanie de informare prin toate capitalele, pentru a nu repeta eroarea comisă de Albania, care și-a văzut cererea respinsă.

***

Republica Moldova ar putea fi refuzată dacă depune acum cerere de aderare la UE a declarat, astăzi, fostul preşedinte al României Traian Băsescu, aflat la Chişinău într-o vizită de două zile.

„Vă spun o părere de om experimentat. Cred că s-ar primi un refuz. E prematur. Cererea poate fi depusă, dar …”

Partidele de la guvernare nu mai par la fel de hotărâte, ca înainte de alegerile parlamentare din toamnă, de a depune, la summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga din mai, cerere de aderare la UE. Opiniile politicienilor de la putere sunt împărţite.

Într-un interviu recent pentru Europa Liberă ministra de externe liberal-democrata Natalia Gherman sugera că Moldova nu va depune cerea de aderare decât atunci când va fi sigură că acesta va fi acceptată:

„Momentul depunerii va trebui să fie coordonat cu partenerii europeni. Cu cât mai bine vom implementa prevederile Acordului de Asociere şi ale Zonei de Liber Schimb, cu cât mai multe rezultate vom obţine, cu atât mai bune şanse vom avea să obţinem reacţia unanimă şi pozitivă la această cerere din partea UE.”

Preşedintele Parlamentului democratul Adrian Candu declara în urmă cu două zile la o emisiune televizată că summit-ul de la Riga ar fi momentul propice pentru ca Moldova să depună cererea de aderare:

„O cerere de aderare înseamnă o intenţie, în primul rând. De aceea probabil politicienii undeva greşesc în abordare.”

Declaraţia speakerului Adrian Candu vine în disonanţă cu opinia şefului său de partid Marian Lupu care declara anterior că Moldova nu ar trebui să se grăbească.

Şi în mediul experţilor de la Chişinău opiniile sunt împărțite. Unii cred că ţara nu e pregătită pentru a păşi într-o nouă etapă a relaţiilor cu UE. Alţii îşi exprimă părerea că dacă nu se producea furtul de la cele trei bănci autorităţile statului ar fi îndrăznit să meargă la Riga cu cererea de aderare.

Experta de la Bucureşti Raluca Răducanu spunea într-un interviu pentru Europa Liberă că o cerere de aderare din partea Moldovei ar fi fost un moment important atât pentru ţară, cât şi pentru summit-ul parteneriatului Estic de la Riga, pentru că ar fi adus ceva nou şi de impact. Reţinerile Chişinăului de a depune cererea vorbeşte despre faptul că guvernanţii moldoveni nu mai sunt la fel de hotărâţi să continue pe drumul european şi pe calea reformelor, a opinat experta.

Prezentând luni raportul de progres al Moldovei în apropierea ei de Europa, şeful Delegaţiei UE la Chişinău Pirkka Tapiola a declarat că Moldova va fi capabilă să-şi demonstreze pregătirea de a avansa în relaţiile cu UE numai după ce va pune în aplicare prevederile Acordului de Asociere şi acestea vor începe să dea rezultate.

Previous Next

XS
SM
MD
LG