Linkuri accesibilitate

Eugen Gîrlă: „Peste trei sute de oferte deschise pentru vizitatorii Tîrgului de cariere”


Interviul dimineții cu managerul Tîrgului de cariere ce se desfășoară astăzi și mîine la Chișinău.

Astăzi şi mâine, la Centrul de Cultură şi Istorie Militară va fi organizat „Târgul de Cariere” pentru această primăvară. Iniţiativa aparţine reţelei de evenimente de carieră care poartă acelaşi nume şi care în Republica Moldova a fost lansată în 2012. L-am întrebat pe managerul proiectului, Eugeniu Gîrla, cu ce ofertă vine astăzi în faţa celor care sunt în căutarea unui loc de muncă?

Eugeniu Gîrla: „Numărul angajatorilor de obicei variază între 20-30, dinamica nu este foarte mare pentru că totuși economia trebuie să aibă o creștere mult prea mare ca să crești la un număr de 40-50 de angajatori, dar acei 25-30, cel puțin la această ediție vin cu un număr mai mare de oferte. De obicei, aveam de la 100 la 150 de oferte active, asta este important. Sunt oferte în care angajatorii, dacă astăzi găsesc candidatul, azi îl angajează. La această ediție sunt peste 300 de oferte deschise pentru vizitatorii târgului.”

Europa Liberă: La ce număr de vizitatori vă așteptați, cât de multe persoane vin la asemenea târguri?

Eugeniu Gîrla: „Noi avem o medie de circa 3000 de vizitatori la fiecare ediție. Trebuie să înțelegem că instrumentul de angajare care înseamnă târg, trebuie să prindă, probabil, ani de încredere. Când am început în 2012, oamenii nu prea veneau cu încredere la târg pentru că nu se făcuse până atunci ceva diferit. Erau anumite organizații care le făceau, dar erau mai mult pentru șomeri.

Târgul nostru este diferit. Noi nu ne orientăm doar la șomeri, noi ne orientăm şi la persoane care au un job, dar poate îl caută pe al doilea, pentru că în ziua de azi unul s-ar putea să nu ajungă. Avem şi persoane care spun că vor să încerce altceva, fie altă companie, fie alt domeniu de activitate.”

Europa Liberă: Se crede că asemenea târguri sunt destinate mai ales tinerilor, dar sunt foarte multe persoane, dacă pot spune, trecute de prima tinerețe care sunt în căutarea unui loc de muncă. În ce măsură târgul pe care îl organizați dumneavoastră răspunde și acestor necesități?

Eugeniu Gîrla: „Noi avem atât posturi pentru persoane care abia își încep activitatea, chiar pentru cei care sunt pe băncile universității, dar avem și posturi care necesită o experiență mai mare. De aceea, noi suntem deschiși și pentru persoane care din punct de vedere legal nu mai sunt tineri, dacă îmi amintesc este de 15-35 de ani perioada. Sunt oportunități la târg și pentru persoane cu experiență mai mare, mai experimentați, nu neapărat în vârstă.

Eu știu că Agenția Națională pentru ocuparea forței de muncă organizează târgul unde într-adevăr sunt locuri vacante, cum ar veni și pentru ei sau în special pentru ei, dar din păcate numărul vizitatorilor este mic. Probabil o persoană trecută de 40 de ani, 45 de ani, se gândește că dacă nu și-a găsit singur, cu siguranță la asemenea evenimente nu mai găsește nimic.

Există abordarea că acestea sunt lucruri pentru tineri. Mie îmi pare rău de această abordare, pentru că ei reprezintă modelul pentru mulți tineri din ziua de azi. Dacă tinerii nu văd că o persoană mai în vârstă are capacitatea să învețe, să se schimbe, atunci apare întrebarea, de ce ar face-o ei.”

Europa Liberă: Să înțeleg că încurajați și persoanele mai experimentate să pășească pragul târgului?

Eugeniu Gîrla: „Neapărat. Este momentul în care ar cam trebui să nu ne oprim să așteptăm ca cineva să ne de-a nouă, ci să facem un pas în față, noi să mergem să întrebăm, să facem cunoștință cu cât mai multe companii. Este timpul să luăm problema angajării nu ca o problemă a statului, ci o problemă a mea, pe care eu încerc să o rezolv.”

Europa Liberă: La târgul de vineri-sâmbătă, spuneați că veți avea în jur de 300 de oferte de muncă. Vă așteptați la 3 mii de vizitatori. Asta ar fi cam 10 persoane pentru un post. Cum arată astăzi persoana ideală pe care angajatorii care îi veți avea dumneavoastră la târg vor spune: îl iau?

Eugeniu Gîrla: „Cu siguranță diferența o să se facă în momentul în care candidatul o să se întrebe ce pot să ofer eu companiei. Din păcate, privim doar ce îmi oferă mie compania. Compania îmi oferă un loc de muncă, un salariu, o asigurare socială, îmi oferă colegi, un calculator. Dar este și întrebarea: tu ce oferi companiei? Răspunsul - trei ani de facultate este un răspuns bun, dar eu cred că o să fie ales acel care o să spună că nu doar a făcut facultate, dar a încercat să obțină experienţă, a făcut voluntariat, a mers la traininguri, seminare, citeşte foarte mult singur, în domeniul în care vrea să se dezvolte. O să facă diferenţa persoana care o să vină și o să întrebe nu doar ce salariu oferă angajatorul, prima întrebare care deja creează o relație, un gol în comunicarea dintre angajatori și potențialii angajaţi, ci o să întrebe ce tipuri de oameni căutați și ce aș putea oferi eu și ce pot să fac eu azi pentru a deveni mai bun pentru companie. Chiar dacă nu mă angajez azi, ce pot să fac în următoarea perioadă ca să devin angajatul companiei dumneavoastră. Eu aș lua această persoană care ar adăuga aceste elemente, și nu doar: am făcut facultate, ce salariu îmi dați?”

Europa Liberă: Deci cei care își caută de lucru abia după facultate nu fac nimic altceva decât să-și taie craca de sub picioare?

Eugeniu Gîrla: „Cu această abordare, cu siguranță.”

Europa Liberă: Deseori, discutând cu tinerii, spuneau și ei despre partea financiară și ea nu poate fi neglijată. Sunt salariile prea mici, sau pretențiile prea mari?

Eugeniu Gîrla: „Trebuie să înțelegem că în momentul când este luat un angajat nou, dacă îi oferi un salariu mare, iar într-o perioadă scurtă de timp el nu aduce rezultatele pe care le așteptai, atunci investiția este eșuată. Foarte mulți oameni pleacă și tu ca angajator investești salarii foarte bune și oamenii oricum pleacă. Chiar și 6-7 mii de lei în Moldova este diferit față de o mie de euro în Italia sau în Franța. Cred că undeva s-a creat această frică din partea angajatorilor de a da salarii mari de la început. Pe de altă parte, eu cunosc situația și cu siguranță mulți angajatori o să fie de acord cu mine.

Dacă omul merită și dacă omul știe foarte bine ce valoare adăugată aduce companiei, atunci își va primi salariul pe măsură. Companiile nu își mai permit să se joace cu potențialii angajați. Oamenii cei mai buni, cei mai profesioniști sunt luați de companiile din afară. Ei nu își mai permit abordarea: tu ești foarte bun, dar eu să te plătesc foarte puțin.”

Europa Liberă: Mulți cred că anumite studii, la o anumite facultate, economie, jurisprudență, îți pot garanta pe viitor o slujbă bine plătită și mulți mai ocolesc meseriile care, oarecum, se cer în Republica Moldova, de lăcătuș, de croitor. Dacă deschidem site-ul Agenției de Ocupare a forței de muncă vedem că tocmai aceste slujbe sunt căutate. Încă mai există această tendință și cât de păguboasă este ea?

Eugeniu Gîrla: „Este, din păcate. Eu cred că ar fi cel puţin două motive, unul este lipsa informării. În momentul în care se alege o facultate, câți dintre noi ne-am întrebat câte locuri de muncă se oferă pentru facultaea pe care o studiezi. Eu am făcut aceeaşi greşeală când învățam în București. Am ales facultatea doar așa, pentru că trebuia să o aleg, nu m-am informat absolut deloc și asta e unul din mesajele care încerc să le transmit tinerilor. În momentul în care îți alegi o facultate, gândește-te foarte bine ce o să se întâmple în momentul în care ai să vrei să te angajezi cu acele diplome pe care le primești.

Şi doi, nu știu de ce la noi s-a creat impresia că oamenii care fac dreptul sau economia sunt oameni buni și frumoși iar cei care sunt instalatori sau sudori, sau croitorese sunt într-un fel mai jos. Nu înțeleg de unde a venit această imagine și îmi pare rău că s-a format, pentru că avem experienţa Cehiei, unde doar 18la sută din oameni merg să facă studii superioare, restul merg la fabrici de bere, la fabrici de mașini de tramvai, de orice și toată lumea este foarte conștientă că astea sunt profesii cu reputații foarte mari.

Îmi pare rău că la noi în sectorul acesta de producere sau construcții, sau de instalare a luat așa o imagine și eu cred că și aici mulți tineri gândesc, cum să ajung eu instalator? Eu cred că aici şi angajatorii trebuie să facă mult. Dacă tu ai o companie de construcție, ce faci tu ca să ridici imaginea acestei profesii? Nu vă așteptați oamenii să creadă că aveți o profesie bună dacă nici nu faceți nimic ca să arătați că ea este bună.”

Europa Liberă: Unde și când începe pregătirea pentru viitoarea meserie, în ultimul an de liceu, cu o lună înainte de a da bacalaureatul?

Eugeniu Gîrla: „Acum vârsta este un pic diferită. Avem oameni care sunt deja antreprenori pe la paisprezece-cincisprezece ani, eu cred că nu există un an perfect când trebuie să începe, cel mai important e să începi azi. Dacă azi îţi dai seama că e timpul să nu aștepți statul să-ți dea ceva sau părinții să-ți dea ceva sau profesorii să-ți dea ceva, dar în momentul în care tu îți dai seama despre ce aduc eu, ce studiez eu, unde vreau eu să mă dezvolt azi, poate să începe această experiență de angajare pe care ți-ai dorit-o foarte mult.”

XS
SM
MD
LG