„Uniunea Europeană trebuie să îşi defăşoare întregul potenţial şi să creioneze o politică externă mai ambiţioasă, pro-activă şi credibilă bazată pe identificarea ameninţărilor şi intereselor sale, se spune în raportul anual privind politică externă şi de securitate a UE, document al Parlamentului European adoptat săptămâna trecută la Strasbourg. Unul dintre aceste proiecte „ambițioase” ar putea fi o armată europeană, după cum a lăsat deja să se înțeleagă chiar șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Într-o declarație oferită recent unei publicații germane, Junker spunea că UE nu și-ar propune folosirea unei astfel armate imediat, ci că o astfel de armată „ii va da de inteles Rusiei că vorbim foarte serios atunci când este vorba de a apăra valorile UE".
Însă criticii consideră că, în fapt, ideea lansată și susținută, se pare de Berlin, nu este altceva decât o nouă expresie a austerității germane, căci, așa cum de altfel arăta și Juncker, „o forta comuna pentru cei 28 de membri ai UE va permite rationalizarea cheltuielilor militare si favorizarea integrarii militare dintre aceste tari.
Dincolo de aceasta există, se pare, o majoritate a statelor membre care ar susține un astfel de proiect. Și, cum era și de așteptat, în flancul întâi regăsim statele care se învecinează cu Federația Rusă, cum ar fi țările baltice, precum și Polonia și România.
Polonia a fost un critic constant al inițiativei franco-germane de mediere a conflictului dintre Rusia și Ucraina. Iar semnarea celui de-al doilea acord de la Minsk a fost considerat chiar de unii politicieni de rang înalt din Polonia un act de trădare.
„Fără ca Uniunea Europeană să participe la negocieri, Merkel și Hollande au sacrificat Ucraina, apărând interesele economice ale statelor lor", a declarat vicepreședintele PE, Ryszard Czarnecki, adaugand că „pacea negociată la Minsk îi convine mai mult Moscovei decât Kievului”.
În Parlamentul European, chiar dacă discuțiile nu sunt avansate, ideea unei armate europene are se pare susținere în grupul cel mai puternic, cel la Partidului Popular European, după cum arată vicepreședintele Marian-Jean Marinescu.
„După declarația președintelui Comisiei Europene, este adevărat, am discutat despre acest subiect în mai multe ocazii. Cred că PPE va susține această propunere. Nu este un proiect nou. Există și pozitii mai naționaliste - apărarea este un domeniu național. Însă acum, când vedem că pacea nu este chiar așa un dat, așa cum credeam, cred că opiniile se vor schimba și că va începe să se contureze necesitatea unei armate comune a celor 28 de state membre.
Aș vrea să vă reamintesc că exista, la nivel de stat major, o astfel de forță comună la care nu participă însă toate statele. Strasbourg-ul, de pildă, găzduiește un astfel de stat major. Această forță a participat în Irak. Dau acest exemplu pentru că se poate, după cum vedeți, la nivel de ofițeri de stat major, deci de comandă, se poate.
Mai sunt și alte idei, cum ar fi organizarea unor forțe de intervenție rapidă, care cred că pot fi puse pe picioare foarte repede. Dacă ne gândim la aviație, de exemplu. În unele state membre, între care și România, se dizlocă avioane, trupe NATO. De ce nu am putea avea și niște forțe europene care să facă exact același lucru? În cazul unei amenințări, se deplasează imediat acolo, sau pot interveni într-un timp foarte scurt. Eu cred că va fi o temă care se va discuta îm perioada imediat următoare. Și cred că, având în vedere situația de la granița de est a UE, se va ajunge la o concluzie la care trebuia să ajungem de mai multă vreme.
Politica comună de apărare și de securitate trebuie neapărat adusă în prim plan, chiar dacă nu este în Tratatul de la Lisabona. România ar trebui să fie printre țările care participa activ la construirea unei politici comune de securitate, inclusiv a unei armate europene.”
Și Polonia este unul dintre statele membre care privește cu interes proiectul unei armate europene, după cum declară Kosma Zlotowski, europarlamentar membru al ECR - (European Conservatives and Reformists Group).
„Prin semnarea Acordului de la Minsk, Franța și Germania au trădat Polonia și România. Credem oricum că acest acord va ajuta doar Rusia să își retragă armamentul din zonă. O armata europeana nu il va opri pe Putin, dar îi va arăta că suntem pregătiți de luptă dacă va continua cu agresiunea militară.
Susținem ideea unei armate europene, care dezvăluie faptul că UE se poate aștepta la ce e mai rău din partea Rusiei. Cu toate acestea, nu cred ca este un proiect care va prinde contur în viitorul apropiat”, este de părere europarlamentarul polonez Kosma Zlotowski.
