Şapte procurori vor să demisioneze concomitent. Despre acest fapt relatează jurnaliştii portalului „Moldova Curată”, care au aflat că cererile de demisie a acestora vor fi examinate astăzi (joi, 12 martie) de Consiliul Superior al Procurorilor. Semnatarii cererilor evită să spună din ce motive vor să părăsească sistemul, dar președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, sugerează în articol că din cauza unei legi ce le va interzice pe viitor să devină avocaţi fără examen. Un astfel de act normativ ar putea să intre în curând în vigoare, iar după aceasta nici procurorii, nici judecătorii care au muncit în domeniu mai mult de 10 ani nu vor mai avea acest privilegiu.
Locuitorii autonomiei găgăuze îşi vor alege pe 22 martie başcanul. Nicolae Negru scrie într-un editorial publicat pe portalul „Politicon” că implicarea Rusiei în alegerile din autonomia găgăuză ar vrea să se numească „soft power”, adică puterea atracţiei, a convingerii, în fapt, însă, Moscova ar încerca să-i provoace pe găgăuzi, să-i încurajeze să iasă pe baricade, împotriva cursului ales de majoritatea alegătorilor din Republica Moldova, inclusiv Gagauz-Yeri.” Autorul vorbeşte
în continuare despre o „nonşalanţa” şi „dezinvoltura” cu care aceasta ar acţiona şi care ar proveni din „impertinenţă, şovinism, abuz ca politică de stat” în relaţiile cu vecinii.
Petru Grozavu contrazice, într-un editorial publicat în „Ziarul de Gardă”, afirmaţia candidatului la funcţia de başcan al Găgăuziei din partea PSRM, Irina Vlah, că ar fi plecat de la Voronin la Dodon, supărată că PCRM a acceptat colaborarea postelectorală cu PLDM și PDM axate pe vectorul proeuropean. Autorul le dă mai degrabă dreptate celor care cred că apropierea acesteia de socialiști e un truc electoral ce ar avantaja-o cel mai mult în lupta pentru mandatul de guvernator al Găgăuziei. La parlamentarele din 30 noiembrie 2014, PSRM-ul lui Dodon sprijinit masiv financiar, politic și mediatic de Rusia a fost creditat în zona găgăuză cu cel mai mare scor electoral: 57% din sufragii. Comuniștii aflaţi până atunci în graţia electoratul găgăuz nu au trecut de 12%”. Petru Grozavu se întreabă: „Să fie Dodon cel mai iubit printre găgăuzi?” „Nu, nu are de unde. Și nici pentru ce. Explicația e alta: Dodon, spre deosebire de Voronin, a apărut în alegeri, pe toate afișele din regiunea găgăuză la braț cu Putin. Iar Putin, la fel ca și Lenin, la fel ca și Stalin, la fel ca și țarii ruși, Nicolae și Alexandru I, au privilegiul să fie tratați în mediul găgăuz drept un fel de eroi. Editorialistul a ajuns la concluzia că „găgăuzii, și după 20 de ani de autonomie, rămân o populație profund deznaționalizată”. „Autonomia găgăuză a fost gândită pentru Rusia, nu pentru găgăuzi”, mai constată Petru Grozavu.
Numele cetăţeanului moldovean cu un cont de 20,9 milioane USD în Elveţia este Marc Alexandrovich Ghelfand, născut în 1950, originar din or. Bender (Tighina), scriu jurnaliştii de investigaţie de la „Rise Moldova”. Aceştia publică documentele bancare pe numele a opt cetățeni născuți în Republica Modova care au deținut conturi secrete în valoare de zeci de milioane de dolari în filiala băncii HSBC din Elveția. „În aceeași bancă, peste 100.000 de indivizi şi companii din 200 de ţări au ascuns conturi și au făcut transferuri în valoare de peste 100 de miliarde de dolari, potrivit documentelor obținute de International Consortium of Investigative Journalism (ICIJ) care cuprinde perioada 1974-2007. Printre clienții băncii s-au regăsit criminali, traficanți, evazioniști, politicieni și celebrități din toată lumea, notează autorii. Din documentele bancare analizate de autori reiese că șapte din persoanele care au deținut conturi secrete la HSBC s-au născut în Republica Moldova, iar alta, de naționalitate franceză, deține și cetățenia Republicii Moldova. „În total, aceștia au ascuns în conturile secrete din Elveția 22,8 milioane USD. Potivit ziarului rusesc Komersant, Marc Ghelfand cu cel mai mare cont a fost implicat în afaceri cu produse petroliere în Federația Rusă.
Victor Moşneag scrie în „Ziarul de Gardă” că Ghenadie Morozan, magistrat care a judecat tineri în Comisariatul General de Poliție după evenimentele din 7 aprilie 2009, a fost promovat de către Consiliul Superior al Magistraturii la Curtea de Apel Chișinău, deși alți trei judecători participanți la concurs au acumulat, în urma evaluării Colegiului pentru Selecția și Cariera Judecătorilor, un punctaj mai mare. „Judecătorul, implicat anterior în câteva scandaluri, este proprietarul unei case de lux, estimată de experți imobiliari la peste 5 milioane de lei, situată în apropierea Judecătoriei Râșcani, acolo unde mai activează. În ultimele declarații cu privire la venituri și proprietăți, Ghenadie Morozon a indicat că ar fi divorțat, chiar dacă, susțin sursele ZdG, locuiește împreună cu Nina Morozan, fondatoare a două SRL-uri, care nu s-au regăsit în nicio declarație de avere a funcționarului”, scoate la iveală autorul.
