Partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova au elaborat un set de recomandări, un text de peste 80 de pagini, de fapt, intitulat, diplomatic, „Note informative” . Ar fi vorba, cum s-a preciza recent, la înmânarea documentului premierului, de nişte „opinii şi recomandări” ale reprezentanţilor donatorilor pe care Guvernul „le-ar putea utiliza în măsura în care le consideră utile și relevante”. De fapt, cât de utile, relevante şi, mai ales, obligatorii, de neocolit sunt aceste recomandări din perspectiva autorilor şi în sensul modernizării societăţii moldoveneşti? Vor răspunde la această preocupare pe parcursul unei serii de emisiuni.
Astăzi, însă, discutăm despre remediile financiare prescrise, împreună cu Viorel Gîrbu, expert economic la Institutul Economiei de Piață.
Europa Liberă: Aşadar, dle Gîrbu, partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova - şi vorbim aici de Naţiunile Unite, Banca Mondială, delegaţia Uniunii Europene, importante agenţii internaţionale, ambasade ale unor ţări cu asistenţă masivă pentru Chişinău ş.a.m.d. au pus în braţele prim-ministrului moldovean un set voluminos de constatări şi recomandări de reforme. Ar fi, de fapt, un set de reforme fără de care Republica Moldova ar rămâne să zacă cum spun mulți învechită în rele, şi fără sorţi de izbândă în apropierea de UE. Pachetul conţine şi capitole detaliate privind sectorul financiar şi finanţele publice. Ar trebui Guvernul să considere „utile şi relevante” toate aceste recomandări, acțiuni propuse, cum trag nădejde partenerii de dezvoltare, dle Gîrbu, sau acest document trebuie privit așa ca un fel de lectură ușoară pentru documentare?
Viorel Gîrbu: „Documentul pregătit de comunitatea donatorilor este foarte complex. Eu îmi doresc ca documentul nostru (programul de guvernare) să fie la fel de complex, la fel de bine gândit și la fel de apropiat față de realitate cu soluții imediate pentru depășirea problemelor Republicii Moldova. Documentul pregătit de donatori vorbește despre faptul că ei, donatorii, sunt mai bine pregătiți și cunosc mai bine realitățile din Republica Moldova sau cel puțin pot să formuleze aceste probleme în textul unui document unic mai bine decât elita politică din Republica Moldova.
Sigur că politicienii din țara noastră trebuie să implementeze, trebuie să ia foarte serios în considerație acest document, probabil că anumite acțiuni, în deosebi cele care sunt prevăzute pe termen foarte scurt, până la o sută de zile, nu văd cum în actuala conjunctură ar putea să fie realizate, implementate în Republica Moldova.
Dar Guvernul de la Chișinău trebuie foarte serios să ia în considerație acest document și să îl pună ca „foie de căpătâi” pentru toate reformele, pentru toți pașii următori pe care vrea să îi fac în politica sa în Republica Moldova. Fiindcă Moldova este o țară foarte săracă și, din păcate, documentul pregătit de comunitate donatorilor vorbește despre faptul că noi suntem şi foarte prost administrați. Comunitatea donatorilor cunoaște mai bine realitatea decât politicienii și au capacitatea să pună accentele, să pună degetul pe problemele foarte dureroase din țară. Noi depindem foarte mult de asistența venită din exterior, şi în acest sens dacă ne dorim să obținem asistență în perioada foarte delicată în care ne aflăm, noi trebuie să fim foarte serioși în comparație cu comunitatea donatorilor.”
Europa Liberă: S-a spus că aceste recomandări sunt bazate pe „direcțiile politicii existente a Republicii Moldova descrise în Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020”, angajamentele sale internaționale și Acordul de Asociere (AA) cu Uniunea Europeană (UE)”. De fapt, e vorba de vreo abordare sau acţiune nouă sau documentul „pune degetul de fapt pe lucruri cunoscute, dar ignorate”?
Viorel Gîrbu: „Da, e adevărat. Dar aceste documente oricum au fost elaborate de comun acord cu comunitatea donatorilor. Acordul Asociere este determinată, dacă vreți, mai mult de Comisia Europeană. Acesta acord care ni s-a oferit nouă să-l semnăm și pe care noi l-am acceptat. Acest document totuși, să fim serioşi, a fost elaborat în primul rând de comunitatea donatorilor, cei din cadrul Comisiei Europene.
La fel „Moldova 2020” este un document care a fost elaborat cu asistența venită din partea comunităţii donatorilor. La acest document au participat cu siguranță destul de mult și autoritățile noastre naționale, şi ele și-au pus punctul de vedere, au stabilit prioritățile, dar totuși comunitatea donatorilor este foarte bine informată și cunoaște foarte bine realitatea. Nu de azi, nu de ieri, nu de alaltăieri, dar de o perioadă lungă de timp este informată foarte bine.”
Europa Liberă: Vroiam doar să precizez dacă nu cumva acest document pune, de fapt, degetul pe lucruri cunoscute, dar ignorate sau trecute cu vederea de autoritățile Republicii Moldova până acum?
Viorel Gîrbu: „Da, desigur. Documentul pregătit recent de către comunitatea donatorilor face referințe la problemele majore ale Republicii Moldova. Este suficient să ne uităm la cuprinsul acestui document, să ne uităm la ordinea în care au fost punctate probleme și înțelegem că aici în descriere, în textul documentului, se văd de fapt, în ordine crescătoare, problemele cele mai grave cu care se confruntă țara noastră, probleme care necesită să fie soluționate de urgență.
Documentul este structurat atât făcând referință la problemele majore, dar făcând referință și pe fiecare problemă pentru a fi soluționată în funcție de termen, de cât este de stringentă depășirea acelor probleme. De exemplu, tot ce ține de sectorul bancar, cât de gravă este problema în Republica Moldova în sectorul bancar, această problemă necesită a fi soluționată rapid și sunt acțiuni văzute sub aspecte temporare.”
Europa Liberă: Dvs. ce aţi remarca drept cele mai importante reforme propuse, în documentul respectiv, spre realizare într-o sută de zile pentru însănătoşirea sectorului financiar?
Viorel Gîrbu: „Sunt aspecte foarte importante ce ţin de clarificarea efectivă a beneficiarului final. Fiindcă noi ne-am pomenit într-o situație foarte delicată cu băncile, atunci când, așa cum scriu autorii acestui document, dar acest lucru era cunoscut și până acum, urmare a unor atacuri raider influența în sectorul bancar a fost concentrată și efectiv autorii documentelor fac referință la cele care sunt gestionate de un grup destul de restrîns de persoane. Şi acest lucru ne-a adus la situația prezentă - atunci când Guvernul a fost nevoit să-și asume o datorie de aproape zece miliarde de lei pentru a depăși situația. Donatorii fac referință la această datorie, solicită să fie recunoscută, să fie depășită problema, soluții care să fie acceptate de donatorii despre emiterea anumitor obligațiuni care să acopere această situație și să ne ofere o cale de ieșire din problema cu care ne-am confruntat.”
Europa Liberă: Ziceați mai devreme că nu vă imaginați cum unele dintre aceste recomandări ar putea fi implementate în primele o sută de zile. Cât de realistă vi se pare această recomandare: „dezvăluirea către public a valorii pierderilor suportate de stat din cauza BEM, Unibank și a Băncii Sociale, și tragerea la răspundere a celor responsabili în măsura legii”?
Viorel Gîrbu: „Nu este realistă deloc din punctul meu de vedere în atingerea acestui obiectiv în următoarele o sută de zile. Nu văd cum autoritățile prezente ale Republicii Moldova vor depăși această problemă. De fapt, dacă e să facem referință la același document, atestăm un fapt că problemele, cel puțin care acum s-au ivit la suprafață foarte mult, au fost atestate și în anul 2013. Atunci Guvernul nu a vrut nicicum să-și asume această răspundere pentru a depăși situația.
Ne amintim că Guvernul a încercat să scape de participația la Banca de Economii, nu a găsit 80 milioane de lei pentru a depăși problemele care existau în perioada respectiva la Banca de Economii. Iar în prezent Guvernul a alocat deja 10 miliarde de lei ca urmare a neparticipării sale. Guvernul în ultima instanța a rămas același, cam aceleași persoane au fost prezente în anul 2013 în Guvern, cam aceleași persoane le avem și acum care trebuie să depășească problemele care sunt atestate deja foarte clar de comunitatea donatarilor în sectorul bancar.
Totuși persoanele care urmează să rezolve aceste probleme sunt exact aceleași persoane care urmează în final să se condamne singuri pe sine, fiindcă cu siguranță trebuie să atestăm anumite condamnări ca urmare a tuturor celor întâmplate în sectorul bancar. E o problemă totuși foarte serioasă. Noi avem și un prim-ministru care nu este foarte inițiat în problemă și care nu este o persoană independent, depinde foarte mult de liderii partidelor politice care l-au pus în această funcție. Cred că totuși este foarte dificilă această situație. Donatorii cunosc acest lucru, dar totuși au decis să meargă să pună piciorul în prag.”
Europa Liberă: Spuneți că donatorii au pus piciorul în prag și impresia este puternic percepută în acest fel. Ce se va întâmpla însă dacă aceste recomandări, contrar așteptărilor donatorilor, vor fi auzite și transpuse în viață doar parțial, pe jumătate, un sfert, atâta cât este posibil, cât este realist ș.a.m.d. Care ar putea fi atitudinea donatorilor în acest caz?
Viorel Gîrbu: „Această realitate este una obișnuită pentru Republica Moldova. Moldova în cooperarea sa cu comunitatea donatorii niciodată nu a mers și nu implementat sută la sută programele. De altfel, e o modalitatea prin care se oferă asistență de dezvoltare și e o modalitate prin care donatorii încearcă să influențeze statele care se confruntă cu asemenea probleme.
Aici găsim exemple nu doar în cazul Republicii Moldova, dar și alte exemple, de exemplu cel al Greciei. Donatorii mereu o să vină cu programul maxim pentru a susține, pentru a veni cu un suport financiar implementării programului maxim vin și cu asistență financiară. Această asistență financiară niciodată nu se implementează în totalitate.
Ni se oferă posibilitatea de a obține asistență financiară în cazul în care îndeplinim toate condițiile și atunci o să primim și sume importante de bani. Moldova nu valorifică asistența pe care o are la capacitate maximă. Sau nici măcar în jumătate.”
Europa Liberă: Cum trebuie să înţelegem o altă cerere – cea privind „recunoaşterea pierderilor suportate de stat în sectorul bancar şi emiterea obligaţiunilor de stat pentru acoperirea costurilor asociate acestor pierderi, ce ar însemna asta”?
Viorel Gîrbu: „În prezent noi cunoaștem faptul că Guvernul a semnat o hotărâre secretă, dl Leancă încă în perioada când se afla în funcție a semnat o hotărâre secretă prin care Guvernul a acordat garanție Băncii Naționale în vederea alocării mijloacelor financiare necesare depășirii problemelor stringente, imediate de către cele trei bănci. Băncile respective nu aveau nici măcar lichidități. Dacă nu se ofereau mijloace financiare, era să fie o criză financiară profundă în Republica Moldova.
Pentru depășirea acestei situații, Guvernul a semnat o hotărâre secretă, pe care nu a făcut-o publică, și conform căreia, aşa se vehiculează cel puţin în societatea și în presă, Guvernul a oferit o garanție pentru 10 miliarde de lei. Aceste 10 miliarde de lei au fost alocate de către Banca Națională din contul banilor noi puși în circulație. Nu este corect ca Guvernul să meargă pe această cale. De aceea, el va trebui să depăşească această situaţie, să rezolve problemele de acest gen prin instrumentele care au fost aplicare în Republica Moldova.
Guvernul în prezent trebuie să înregistreze aceste sume de bani undeva, vorbim de suma de 10 miliarde lei, și să-și asume datoria sa, să-și plătească datoria sa internă cu această sumă pentru a pune lucrurile corect pe hârtie.”
Europa Liberă: Dar ce ar însemna asta pentru buget?
Viorel Gîrbu: „Pentru a atrage aceste mijloace, Guvernul va emite hârtii de valoare, aceste hârtii de valoare vor fi preluate fie de Banca Națională, fie de sectorul privat (bine, momentan această sumă ca și cum ar fi alocată, dar nu este corect definită), iar acest lucru înseamnă imediat pentru anul 2015 plata unor dobânzi. Dobânzile sunt destul de mari, pentru că sumele, odată atrase, trebuie să fie suportate și anumite dobânzi care trebuie fie plătite. Deci, aceasta înseamnă redirecționarea unor sume destul de mari din bugetul de stat, mai mare decât au fost până acum, pentru achitarea dobânzilor și, respectiv, datoria internă a Republicii Moldova va crește.”
Europa Liberă: Aceste recomandări ar putea fi dureroase, în perspectivă, pentru populația Republicii Moldova?
Viorel Gîrbu: „Cred că recomandările sunt făcute mai mult pentru a ajuta populația Republicii Moldova. Recomandările în primul rând, sunt dureroase pentru politicieni, pentru elita politică din Republicii Moldova. Fiindcă totuși ele au ca scop imediat depășirea situațiilor de conflicte de interese diferite și de corupție.”
