„Agenda lui Klaus Iohannis (referitoare la Republica Moldova) este încă în formare, însă va fi probabil mult mai realistă”, declară analistul Octavian Milewski într-un interviu acordat site-ului ziare.com. El reamintește că amenințările care planează asupra Moldovei sunt în continuare aceleași: „corupția, oligarhizarea, osmoza elitelor pro-occidentale cu cele pro-estice în virtutea unor interese egoiste”. Noul guvern instalat la Chișinău sub conducerea lui Chiril Gaburici este rezultatul tensiunilor dintre Vlad Filat și Iurie Leancă. Acesta din urmă și-a plătit cu funcția succesul de politician, a fost un fel de doi se bat și al treilea câștigă. Câștigătorul ar putea fi aici nu direct Gaburici, ci Rusia și susținătorii ei. Putea fi însă și mai rău dacă ajungeau la putere forțele anti-europene. Și nu trebuie totuși uitat, spune Octavian Milewski, că „clasa politică moldovenească este în mare parte sudată de interese de scurtă durată pe baza unor mici sau mari înțelegeri de afaceri”, așadar „e posibil ca Guvernul Gaburici să fie mai longeviv decât ne așteptăm”.
Dan Nicu scrie de asemenea despre recenta vizită a președintelui român în Republica Moldova, în Adevărul. Nu contează că nu a fost prima vizită peste hotare, cum îi plăcea lui Traian Băsescu să procedeze la preluarea mandatului, ci contează mesajul cu care s-a dus acolo: „unul de încurajare a cooperării reciproce, conţinând şi subiectul luptei cu corupţia”. Deocamdată, arată comentatorul, Chișinăul nu pare pregătit să conceapă şi să poarte o astfel de luptă. În calitate de cetățean român și moldovean deopotrivă, Dan Nicu se teme că Klaus Iohannis nu va susține suficient presiunea asupra guvernanților moldoveni. „Retorica preşedintelui Iohannis, scrie el, trebuie să fie, dacă e cazul, dură şi necruţătoare cu clasa politică de la Chişinău. Măcar în maniera în care a procedat în acest sens fostul preşedinte, Traian Băsescu. Preşedintele României are toate justificările pentru a se erija într-un reprezentant şi un protector al basarabenilor. Atât motivele istorice, cât şi cele pragmatice sunt de partea României: numărul crescând de cetăţeni ai României care locuiesc în Republica Moldova”.
Într-o analiză din România liberă, Cristian Câmpeanu scrie că „soarta Republicii Moldova este mai incertă ca oricând, iar fragilitatea ei stârnește îngrijorare”. El citează un document-cadru de dezbatere a noii Politici Europene de Vecinătate, realizat de Comisia Europeană, dar și avertismente ale comandantului suprem al forțelor aliate în Europa, Philip Breedlove, care crede că Vladimir Putin a pus ochii pe Moldova. Ținta lui Putin este să oprească avansarea țării spre Occident. Din ceea ce se întrevede, va face asta întreținând focarele de separatism cu ajutorul propagandei. În Transnistria, a arătat Breedlove, pro-rușii dețin monopolul în mass-media și au o prezență semnificativă la Chișinău în același domeniu. Cristian Câmpeanu dă exemplul propagandei separatiste din Găgăuzia, unde se încearcă activarea „unei a treia republici populare, Republica Basarabia sau Republica Populară Bugeac, constituită în Basarabia istorică și conținând, pe lângă actualul teritoriu ucrainean, și părți din Republica Moldova, respectiv din autonomia găgăuză”.
txt
