În cel mai proaspăt comentariu din „Ziarul Naţional”, Petru Bogatu aduce la cunoştinţa publică versiunea sa asupra cauzelor asasinării lui Boris Nemţov. El îl declară pe proeminentul politician de opoziţie rus victimă a unui război hibrid din interiorul Rusiei. Nemţov urma să divulge în curând documente secrete vizând participarea militarilor ruşi la confruntările armate din Ucraina şi tocmai acest fapt este cel care „l-a omorât” pe Nemţov, crede Bogatu. El invocă şi un detaliu care s-a mai invocat, dar care multora le scapă - anchetatorii ar fi zăbovit mai multe ore în apartamentul lui Nemţov, după asasinarea acestuia, pentru a identifica şi a confisca toate materialele compromiţătoare care demascau crimele comise de militarii ruşi în Ucraina. Nu-i nici o problemă ca toate aceste documente să fie dezvăluite la Washington, Berlin sau Bruxelles, ceea ce se şi va întâmpla cu siguranţă, crede Bogatu, pentru că nu puteau să nu rămână copii. Totuşi, e cu totul altceva dacă erau prezentate la Moscova de un credibil lider al opoziţiei. Aici era ascuns pericolul cel mare pentru Putin. La mitingul de la 1 martie 2015, Kremlinul urma să fie blamat pentru dezlănţuirea unui război fratricid. Iar Nemţov era pregătit să vină în faţa mulţimii cu dovezi uluitoare privind antrenarea forţelor armate ruse în luptele din Donbass, participarea lor la execuţii sângeroase, utilizarea unor arme letale precum Smerci, extrem de primejdioase pentru populaţia civilă.
Dacă se întâmpla asta, ar fi explodat o mare bombă mediatică. Efectul ar fi fost devastator pentru Putin. Tocmai de aceea, Nemţov urma să dispară, ca să nu mai poată vorbi niciodată, mai scrie Petru Bogatu în comentariul său.
Mai multe site-ul citează declaraţiile făcute de analistul ADEPT, Igor Boțan, în cadrul dezbaterilor publice la Agenția IPN. “PCRM este la guvernare!”, spune Boţan. „Au compromis şi puterea, dar şi opoziția,” continuă el. Analistul numeşte “hibridă” guvernarea actuală de la Chişinău şi aduce următoarele clarificări: “Această guvernare este oarecum europeană, pentru că asta cel puţin spune, chiar semnează acorduri. Dar această guvernare este şi hoaţă. Şi din acest punct de vedere este o guvernare hibridă”. Hoția despre care vorbeşte este istoria cu Banca de Economii, cu sistemul bancar. „Toată lumea a simţit asta. Aici nu mai poţi căuta cuvinte cum să etichetezi această guvernare. Este o guvernare hibridă, ştie care este visul unei părţi din societate - cel european - şi spune vreţi integrare europeană, poftim, dar sub paravanul integrării europene se ocupă de chestii foarte şi foarte urâte”, a mai spus Igor Boţan în dezbaterea de la IPN.
Alina Radu publică în „Ziarul de Gardă” un interviu cu Leonid Litra, fost director adjunct al IDIS Viitorul şi care din 2012 lucrează la Institutul de Politică Mondială din Kiev, Ucraina. „Guvernul minoritar este doar de jure, iar de facto avem un guvern sprijinit de PLDM, PCRM şi PD. Cu siguranţă că un astfel de guvern este foarte dependent de mofturile PCRM, care, cel mai probabil, nu va ezita să se pronunţe, aşa cum a făcut-o şi în cazul candidaturii Guvernului Leancă. Asta înseamnă că riscul demiterii guvernului este relativ mare. Respectiv, nu cred că avem un guvern pentru următorii patru ani”, este de părere Leonid Litra. Potrivit analistului, problema cea mai mare ţine nu de forma acestei guvernări, ci de conţinutul ei. „Eu bănuiesc că, chiar dacă am fi avut un guvern format din PLDM-PD-PL, dorinţa acestei coaliţii de a implementa Acordul de Asociere şi alte documente şi reforme asumate faţă de UE ar fi aproape la fel de mică ca şi în actuala coaliţie. Reformele care trebuie făcute, în special cele legate de justiţie şi combaterea corupţiei, vor dăuna intereselor economice şi politice ale oligarhilor din coaliţia existentă”, a adăugat Leonid Litra.
Violeta Ivanov, preşedinta fracţiunii PCRM din Parlament, a lăsat să se înţeleagă în cadrul emisiunii „Alb&Negru” de la Unimedia că dacă nu le vor conveni anumiți miniștri, deputaţii comunişti își rezervă dreptul să ceară alții, prin moțiune de cenzură. „Am susținut Guvernul, dar rămânem cu anumite obiecții la anumiți miniștri. Dar sperăm că prin acele acte legislative care vin în Parlament, prin interpelări acești miniștri să demonstreze că muncesc”, a menționat invitata. Violeta Ivanov mai spune că obiecțiile în privința ministrului Educației Maia Sandu rămân. „Avem obiecții inclusiv la ministrul Educației, venim cu propuneri de modificare a Codului Educației care a fost aprobat. Dacă nu vor fi susținute aceste modificări, vom cere alt ministru. Noi am promis alegătorilor și trebuie să ne ținem de cuvânt”, a precizat parlamentara.
Ion Preaşca de la portalul MoldStreet citează economişti care susţin că vânzările de maşini noi sunt unul dintre cei mai buni indicatori ai situaţiei din economie şi ai bunăstării populaţiei. Potrivit autorului, rezultatele înregistrate în prima lună a anului 2015 nu oferă motive de optimism. „Astfel vânzările de maşini noi au fost la cel mai scăzut nivel din ultimii şase ani. S-au vândut doar 241 de automobile noi, adică câte opt maşini pe zi. În aceeaşi perioadă importurile de automobile cu o vechime mai mare de opt ani a fost de 3,7 ori mai mare şi a ajuns la 886 unităţi. În total în prima lună a anului s-au importat în ţară 1.664 de automobile din care doar 15% au fost maşini noi”, scrie jurnalistul.
Tot Ion Preaşca semnează pe „MoldStreet” o analiză despre situaţia economică a raionului Ungheni după punerea în funcţiune a gazoductului care leagă cele două maluri de Prut. „Raionul, care şi aşa este avantajat de infrastructura existentă, dar şi de imediata vecinătate de România şi UE va mai avea un atu, cel al diversificării aprovizionării cu gaze şi interconectării la sistemul gazier european”, notează autorul. Potrivit jurnalistului, în ultimii ani Ungheni a cunoscut o dezvoltare rapidă, ajungând a fi al treilea producător şi exportator de mărfuri industriale al ţării. Doar municiipile Chişinău şi Bălţi produc şi exportă mai multe mărfuri, precizează Ion Preaşca.
Victor Moşneag analizează în „Ziarul de Gardă” cum au motivat judecătorii Curţii de Apel Chişinău condamnarea lui Gheorghe Papuc, fost ministru de Interne, şi Vladimir Botnari, ex-comisar general al municipiului Chişinău, în dosarul 7 aprilie 2009. „Favorizarea Partidului Comuniștilor din R. Moldova a fost fatală pentru Gheorghe Papuc, fost ministru de Interne în perioada guvernării comuniste, or, pedeapsa aplicată acestuia în dosarul arendării unor încăperi și a unui automobil de către Ministerul Afacerilor Interne în favoarea partidului lui Voronin a cântărit decisiv în stabilirea pedepsei finale pentru ex-ministrul, condamnat la patru ani de închisoare cu executare”, notează autorul.
Anastasia Nani scrie în „Ziarul de Gardă” că pensionarul din Glodeni care a lovit-o acum un an pe Valentina Buliga, fosta ministră a Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, s-a plâns la CEDO după ce, acum câteva luni, a fost internat forţat la Psihiatrie. Între timp, dosarul penal în care Mihail Dogotari în vârstă de 72 de ani este acuzat de huliganism a ajuns în instanţă, bărbatul riscând o pedeapsă de până la trei ani de închisoare. Valentina Buliga spune că nu va vorbi în locul structurilor statului. Inculpatul insistă totuşi ca fosta ministră să vină personal la şedinţele de judecată pentru a elucida cazul.
