Linkuri accesibilitate

Cum ar fi arătat România ne-membră a UE și a NATO? („22”)


România vecină cu Rusia (Adevărul).

Analistul Sorin Ionita, de la Expert Forum, semnează în proaspătul număr al revistei „22” o șarjă ironică și amară împotriva celor care susțin că România a fost capturată de Occident într-un moment de slăbiciune a Rusiei. În numai zece ani, NATO și Uniunea Europeană „au terminat-o” pur și simplu. Teoria nu este doar o vorbă prin târg, printre oameni mai puțin instruiți, sau care țin de vechiul regim comunist, ci poartă o semnătură cândva importantă: economistul Ilie Șerbanescu.

Dintr-o postare a acestuia pe un site citează pe larg Sorin Ioniță în „22”. „Occidentul i-a luat sub control resursele naturale, distribuţiile de energie, băncile, pădurile, pământurile, industriile care îi erau de folos (pe restul dându-le la fier vechi), retailul, întregul rulaj al banului. N-a mai rămas nimic important (strategic, cum se spune) în mâna românilor! Din punctul de vedere al controlului economic, românii au ajuns străini în propria ţară: un exemplu, pentru cărţile de istorie, de cucerire cu eficienţă de către străini a unui teritoriu, chiar dacă încă numit ţară!” Sorin Ioniță nu polemizează cu Ilie Șerbănescu și cu cei care eventual gândesc ca el, ci analizează modelul contrafactual numit... Republica Moldova. Cam așa ar fi arătat România dacă nu ar fi devenit membră a Alianței Nord-Atlantice și a Uniunii Europene. Dintre toate elementele așezate în oglindă, cel mai frapant este cel al produsului intern brut. În 1990, România și Moldova aveau același PIB: 1000 de dolari pe cap de locuitor. Astăzi, România are 12.000 de dolari, iar Republica Moldova 2000.

În Adevărul, Iulia Badea-Guerité observă un anumit imobilism al Ministerului român de Externe față cu situația creată după anexarea Crimeii de către Rusia, și anume România a devenit brusc vecină cu Rusia, peninsula aflându-se la mai puțin de 300 de km de frontiera României. Între ele, Marea Neagră. Totuși, după o conferință pe probleme de politică externă desfășurată la Paris pe 23 februarie, ministrul român Bogdan Aurescu a declarat că nu a luat nicio măsură suplimentară de întărire a frontierei şi nici nu a constatat vreo problemă legată de această vecinătate. Comentatoarea consideră că înțelegerile pe care Rusia le face cu Abhazia și, în curând și cu Osetia de Sud ar trebui să trezească la București mai multă vigilență. Deocamdată, rămâne destul de tulburătoare întrebarea dacă apartenența României la NATO este un handicap sau un atu, „în condiţiile în care această apartenență ar împiedica România să acorde ajutor Moldovei, de exemplu, în caz de agresiune”.

Ioana Ene Dogioiu are o ipoteză mai aparte referitor la asasinarea politicianului rus Boris Nemțov. Împușcat în zona Kremlinului, care în principiu este ultrasupravegheată, presupusa crimă comandată politic e prea la vedere ca să-i poată fi atribuită lui Vladimir Putin, susțin mulți. Jurnalista de la ziare.com crede însă că Putin ar fi putut merge cu viclenia până acolo încât să procedeze tocmai așa, ostentativ, la vedere. Era previzibil că mulți vor considera tocmai de aceea neverosimilă pista.

XS
SM
MD
LG