Ideea unei axe București-Berlin-Washington e ridicolă, în locul ei ar fi mult mai îndeptățită o axă București-Varșovia-Washingon, scrie Cristian Câmpeanu în „România liberă”. Varianta care înlocuiește Londra cu Berlinul îi este atribuită lui Eduard Hellvig, cel propus recent ca director al Serviciului Român de Informații. Comentatorul „României libere” spune clar: „noua axă (...) servește interesele Rusiei”: în ultimii 25 de ani, Rusia nu a fost niciodată amenințată de NATO, ba chiar i s-au tolerat extinderile succesive, scrie Câmpeanu citând istorici străini. Până la Ucraina, Occidentul s-a încăpățânat să considere Rusia mai degrabă partener decât un adversar. ”Agresiunea Rusiei în Ucraina este însă expresia unei politici expansioniste și (...) Ucraina este doar începutul, nu sfârșitul” (citat din Cristian Câmpeanu, care la rândul lui îl citează pe americanul Robert Kagan). Care e problema cu Germania: că încă mai crede că se poate discuta rezonabil cu Putin, că e dispusă ”să îi recunoască Rusiei un fel de sferă de influență dacă Putin ar accepta să lase Ucraina și Moldova să-și vadă de calea europeană”. ”Germania se minte pe sine cu naivitatea unui actor care n-a mai jucat un rol mare de foarte multă vreme” (am citat din „România liberă”.
Și în „Adevărul” sunt citați experți străini care cred că Modova este următoarea țintă a Rusiei. Este vorba de Phillip Breedlove, generalul forţelor armate NATO din Europa, iar articolul în care e preluat este semnat de Elena Dumitru. Nu e singura referință. Într-un raport al Institutului Legatum se observă că Uniunea Europeană nu pare dispusă să sară în ajutorul Moldovei în cazul în care ar avea soarta Ucrainei. ”Printre motivele care stau acum în calea integrării europene, şi care astfel lasă Moldova vulnerabilă în faţa Federaţiei Ruse, se regăseşte corupţia”, se arată în raportul cu pricina, unde se insistă că sfera politică, juridicul şi presa din Moldova sunt monopolizate în interes propriu de un grup restrâns de persoane.
Săptămânalul „Observator cultural” publică traducerea unui interviu luat de un jurnalist elevțian scriitorulului Andrei Kurkov, născut la Sankt Petersburg, dar care și-a petrecut copilăria la Kiev. Kurkov este prezentat drept „martor al Revoluţiei din Kiev”. El nu crede în foloasele înarmării Ucrainei de către Statele Unite. Măsura n-ar face decât să întețească conflictul. În schimb, sancțiunile contra Rusiei ar trebui înăsprite și între ele foarte eficientă ar fi excluderea Rusiei din sistemul SWIFT de decont. Nu există riscul unei invazii masive militare a Rusiei în Ucraina pentru că, spune Kurkov, „Putin se află deja într-o fundătură”. Totuși, are de partea lui foarte mulți intelectuali, remarcă reporterul elvețian iar Andrei Kurkov răspunde: era de așteptat, Vladimir Putin a investit masiv în cultură, știind că „imaginea culturală a Rusiei poate contrabalansa imaginea negativă a politicii sale”.
