Evenimentul zilei publică un articol semnat de Paul Ghițiu pe platforma vocile dreptei. Tema o constituie presupusele pretenții ale Rusiei de la România. Când a fost vorba de Insula Șerpilor, nu asupra României ridica Moscova pretenții, ci asupra Ucrainei, explică Ghițiu care crede că Rusia dorește Moldova din partea României. În sprijinul tezei sale, autorul articolului reamintește unele episoade politice care au avut vogă scurtă în presa de la București. În 2007, pe lângă urechea României a trecut un glonț periculos, consideră Ghițiu.
La inițiativa lui Lucian Timofticiuc, Marian Russo şi Claudiu Alexa, s-a înfiinţat la Iaşi Comunitatea Moldovenilor din România, care a și fost înregistrată la Judecătorie. Imediat, inițiativa a fost prezentată în Parlamentul de la Chișinău și primită cu aplauze. La scurt timp, președintele moldovean de atunci, comunistul Vladimir Voronin, vorbea, scrie Ghițiu, despre necesitatea de a se legifera drepturilor minorității moldovene din România, care ar fi numărat nici mai mult nici mai puțin decât 10 milioane de oameni.
Din fericire, Parchetul ieşean a introdus recurs faţă de încheierea Judecătoriei Iaşi şi asociaţia a fost desfiinţată. Un alt episod ar fi înființarea la Chișinău în 2012 a mișcării „Moldova Federativă”, care propunea crearea unui nou stat în care să intre cinci republici autonome: Moldova de Est, Moldova de Vest, Republica Moldovenească Transnistreană, Republica Găgăuzia şi Republica Bucovina şi Regiunea autonomă Basarabia. „Un soi de balon de sondare a opiniei publice”, care ar fi fost însă testat din nou în 2014, odată cu semnarea pactului privind crearea Mișcării Populare Moldova Mare. Mișcarea își propunea, practic, recuperarea Moldovei de către Rusia, consideră Ghițiu.
Ar mai fi și episodul protestelor față de explorările Chevron pentru gaze de șist, de la Pungești, din Moldova românească, despre care autorul articolului crede că sunt integral opera Kremlinului. Între numele active în mișcările de stradă de atunci, și care au dus la căderea guvernului de la București condus de Mihai Răzvan Ungureanu, se regăsesc Lucian Timofticiuc, dar și lideri de opinie din România precum Vasile Ernu, Victoria Stoiciu și alții, alături de organizații și publicații on-line din zona așa-numit civică de stânga.
Cristian Câmpeanu publică în ediția de weekend a României libere o analiză a puținelor semnale de politică externă date de președintele României, Klaus Iohannis. Cel mai recent, și mai consistent totodată, ar fi desemnarea lui Eduard Hellvig la conducerea Serviciului Român de Informații. Hellvig, reamintește Câmpeanu, a fost unul dintre participanții la încercarea de lovitură de stat din 2012 - suspendarea din funcție a președintelui Traian Băsescu urmată de un referendum până la urmă invalidat. Luna trecută, Eduard Hellvig și-a făcut cunoscute opiniile în materie de politică externă României, dar declarației nu i s-a acordat atenție decât recent: în ea, Washingtonul, ca partener privilegiat, apare înlocuit de Berlin. Comentatorul României libere spulberă ideea că ar fi vorba de o suprainterpretare a acesteui detaliu: Washingtonul nu a fost nici măcar informat, necum consultat în prealabil în legătură cu desemnarea șefului SRI. Traducerea amănuntului: „atunci când președintele Iohannis vorbește de europenizarea serviciilor, semnalează că ceea ce va urma va fi dezamericanizarea acestora”.
