Într-un comentariu publicat de Evenimentul Zilei.ro, expertul român, Iulian Chifu scrie că la 38 de ani, Gaburici este un premier foarte tânăr, dar cu o bogată activitate în business. Această formulă, continuă el, duce către un guvern profund subordonat intereselor şi liderilor de partid care l-au promovat. Fiind guvern minoritar, aşteptarea pentru reforme este mult mai redusă, această variantă satisfăcând toate părţile, notează autorul. Și asta pentru că nu bagă spaima în oasele politicienilor de la Chişinău, prea puţini atraşi de modelul reformei justiţiei din România, lasă şi afaceriştilor şi oligarhilor din spatele politicului spaţiul de manevră pentru a-şi vedea de afaceri şi a prospera la umbra sa. Va fi premierul acceptabil şi comuniştilor, fără ambiţii sau porniri naţionale – doar a făcut Universitatea Slavonă, conchide autorul.
Portalul Delipress.info îl citează pe sociologul Doru Petruţi. Acesta scrie pe blogul său că este de apreciat reuşita lui Chiril Gaburici, candidatul PLDM pentru funcţia de prim-ministru, de a ajunge în câţiva ani de la un simplu şofer, la director al unor companii de sute de milioane de dolari. Totuşi, notează Petruţi, Republica Moldova are nevoie de un premier care să îndeplinească, să insufle un singur atribut: credibilitate. Înainte de a ajunge şefului cabinetului de miniştri, Gaburici ar trebui să răspundă la anumite lucruri, consideră sociologul, şi anume: modalitatea privind obţinerea diplomei de studii, contractele cu firmele-căpuşă la Moldcell, situaţiile de la Azercell, legăturile cu Voronin şi alţi politicieni, evenimentele din aprilie 2009.
Este nevoie de un „Guvern din umbră”! România are deja un astfel de Guvern în umbră: la Jilava şi alte închisori. Aveţi şi voi destui candidaţi din Guvernul şi Parlamentul precedent, continuă Petruţi, în opinia căruia justiţia europeană e singura cale de reformare a clasei politice moldoveneşti.
Jurnaliştii de la portalul mold-street.com scriu că în 2014, băncile din Moldova au raportat câştiguri de peste 750 de milioane de lei, obţinute din diferenţele de schimb valutar. Autorii materialului îl citează pe expertul economic Stanislav Madan, în opinia căruia surprinzător este faptul că cele mai multe profituri din cursul de schimb au fost obţinute de Banca de Economii, aproximativ 145 de milioane de lei. Stanislav Madan, constată că anume această bancă a fost cel mai mare purtător de cerere de valută. El observă că o pondere prea mare a veniturilor din schimbul valutar nu se apreciază pozitiv, întrucât denotă că banca nu este eficientă.
