Carta Socială a Drepturilor Sociale este un document ratificat de 43 de state, inclusiv de Republica Moldova, și care pretinde că garantează o serie de drepturi sociale, de la dreptul la locuință, la dreptul la educație sau dreptul la un loc de muncă. Însă realitățile din multe state europene arată că simpla ratificare a acestui set de reguli nu le-a făcut oamenilor viața mai ușoară, căci multe din drepturile prevăzute de Cartă nu sunt aplicate în practică, rămânând doar pe hârtie. Situația ar fi alta, spune Regis Brillat, secretarul executiv al Comitetului pentru Drepturi Sociale al Consiliului Europei, dacă în aceste state, între care se numără și Moldova, ar accepta așa numită „procedură a plângerilor colective”, care ar permite cetățenilor să dea își dea guvernele în judecată, la Strasbourg. Un interviu realizat de Iolanda Bădiliță.
Europa Liberă: Domnule Regis Brillat, vă mulţumesc foarte mult pentru acest interviu. Sunteţi secretar executiv al Comitetului pentru drepturi sociale, care a publicat recent concluziile sale cu privire la respectarea in anul 2014 a Cartei pentru drepturi sociale de catre statele care au ratificat-o. Vorbiţi în document despre peste 250 de violări ale Cartei. Referitor la Articolul 4 al Cartei, care se referă la dreptul de a fi remunerat echitabil. Ce înseamnă asta? Este 8,50 Euro pe ora în Germania o remunerare corectă? Dar 100 de euro pe lună, cu cât trebuie să trăiască unii români? Când vorbim la modul general, ce înseamă o salarizare echitabilă?
Regis Brillat: „Carta prevede că ţările care au ratificat-o trebuie să garanteze un nivel decent de trai. Altfel spus, lucrătorii sunt îndreptăţiţi să câştige suficienţi bani pentru a trăi o viaţă decentă. Evident că suma de bani care este necesară pentru un trai decent este diferită de la o ţară la alta. Carta socială europeană nu poate armoniza condiţiile de lucru şi salariile din toate cele 43 state care au ratificat documentul. Criteriile folosite de noi pentru a aprecia dacă remuneraţia este decentă sau nu, este să raportăm salariul minim cu salariul mediu din ţara respectivă. Şi diferenţa dintre cele două nu trebuie să fie prea mare, astfel ca cei care câştigă salariul minim să poată trăi decent.”
Europa Liberă: Şi care ar fi limita maximă?
Regis Brillat: „Salariul minim nu trebuie să fie mai mic de 50% din salariul mediu. Dacă scade sub acest prag înseamnă că salariul minim nu este decent iar statele sunt invitate să ne ofere informaţii suplimentare care să dovedească faptul că în ţara respectivă se poate trăi decent cu acest venit.”
Europa Liberă: De toate aceste drepturi se bucură angajaţii, cei care au un contract de muncă. Ce se întâmplă cu angajaţii freelancer? Numărul acestora a crescut exponenţial în ultimii ani în profesii liberale ca jurnalismu sau interpretarea. Sunt şi aceştia apăraţi de Carta drepturilor sociale?
Regis Brillat: „Da, toată lumea este acoperită de Cartă. În raportul publicat anul acesta ne-am focusat mai ales pe dreptul muncii, însă sunt capitole din Cartă care nu sunt neapărat legate de muncă. Însă trebuie să va spun că nu doar persoanele angajate, dar şi cei care desfăşoară activităţi independente, care sunt liber-profesionişti sunt acopetiţi de Cartă. Şi toate drepturile prevăzute de Cartă ar trebui să li se respecte. Poate că trebuie operate o serie de ajustări, căci situaţia lor este un pic diferită, dar sunt oricum acoperite de Carta socială.”
Europa Liberă: Şi cum trebuie aceştia să procedeze dacă nu le sunt respectate drepturile, dacă observă că instituţiile cu care sunt sub contract le încalcă drepturile sociale prevăzute de Cartă? Ce trebuie ei să facă? Cui să se adreseze?
Regis Brillat: „Primul lucru pe care trebuie să îl facă este să se adreseze justiţiei la nivel naţional. Ei trebuie să invite judecătorii să respecte Carta socială în cadrul sistemului legislativ naţional. O altă variantă este să trimită o plângere la Comitetul European pentru Drepturi Sociale, dar, din păcate, doar 15 ţări au acceptat până acum să admită plângeri colective în baza Cartei.”
Europa Liberă: Asta înseamnă că un individ nu poate da în judecată o instituţie la Dvs. Trebuie să o facă în numele său o organizaţie.
Regis Brillat: „Da, trebuie să fie o organizaţie cea care ni se adresează. Poate fi un ONG, poate fi un sindicat, poate fi o asociaţie a angajatorilor, depinde de dreptul care este încălcat.”
Europa Liberă: Servicii medicale sau vacanţe plătite pentru freelancers. Iată un alt subiect sensibil. Studiile arată că freelancerii îşi iau de trei ori mai puţine zile libere pe motive de boală decât angajaţii. Motivul este evident: pentru freelanceri timpul însemnă bani mai mult decât pentru angajaţi. Este această chestiune a asigurărilor medicale şi a concediilor acoperită de Carta drepturilor sociale?
Regis Brillat: „Da, este. Statele care au ratificat Carta garantează condiţii de muncă sănătoase pentru toată lumea, nu doar pentru angajaţi, ci si pentru liber profesionisti. In curand Comitetul pentru drepturi sociale va verifica dacă aceste prevederi ale cartei sunt si aplicate.”
Europa Liberă: Vorbim despre 41 de ţări, marea majoritate europene, care au ratificat Carta drepturilor sociale. Dar ce se intamplă cu persoanele care lucrează la companii ne-europene sau care nu au ratificat Carta? Ce se intampla cu angajatii unor companii americane sau japoneze care insa lucreaza aici, in tari care au ratificat conventia?
Regis Brillat: „Carta se aplică cetăţenilor din ţările care au ratificat documentul. Adică cetăţenilor din 43 de ţări. Însă aceasta se aplică şi oricărei companii care operează pe teritoriul ţărilor respective. Chiar dacă sunt companii de pe alte continente. Companiile străine care operează în ţări care au ratificatcarta, trebuie să garanteze drepturile stipulate de cartă.”
Europa Liberă: Una dintre ţările pe care le-aţi analizat în acest raport este Republica Moldova. Care ar fi concluziile Comitetului?
Regis Brillat: „Concluziile noastre se bazează pe prevederile Cartei care au fost acceptate de Republica Moldova. Comitetul a identificat câteva situaţii care nu sunt conforme cu Carta europeană a drepturilor sociale. În Moldova este mai degrabă o problemă cu punerea în practică a legislaţiei. Aş spune însă că această problemă persistă în multe ţări europene, când deşi cadrul legal respectă prevederile Cartei sociale, legislaţie deci există, dar nu este aplicată.
Europa Liberă: Să vorbim despre România acum. România a ratificat Carta pe 7 mai 1999. Arătaţi în raportul dvs. Pentru anul 2014 că România a violat 7 articole ale Cartei europene pentru drepturi sociale. Le puteţi detalia?
Regis Brillat: „În România sunt probleme cu sindicatele. Mai exact cu reprezentativitatea acestora. Potrivit legislaţiei române anumite sindicate au drepturi mai puţine decât altele. Criteriul în baza căruia se face această discriminare este reprezentativitatea. Comitetul nu este convins că atât legea care se referă la sindicate cât şi aplicarea acesteia în România respectă în totalitate prevederile Cartei pentru drepturi sociale.”
Europa Liberă: În raportul Dvs. este menţionată şi chestiunea salariului minim pe ţară. Arătaţi în raport că salariul minim pe economie în România nu asigură un standard de viaţă decent.
Regis Brillat: „Da, aşa este. Comitetul a constatat că salariul minim din România nu este suficient pentru un trai decent. Sigur, salariul minim nu poate fi la fel în toate ţările. Salariul minim trebuie pus în relaţie cu salariul mediu din ţara respectivă.
Europa Liberă: Dle Brillat aş dori să încheiem acest interviu într-o notă pozitivă. De aceea v-aş ruga să ne împărtăşiţi la final o serie de exemple de bună practică în respectarea drepturilor sociale. În ce ţări se respectă prevederile cartei sociale ca la carte? Apoi, ce ţări îşi dau silinţa să le respecte?
Regis Brillat: „Sunt multe exemple de bună practică. Aş începe prin a spune că însuşi faptul că au acceptat carta şi o monotorizare a respectării drepturilor sociale este unul pozitiv. Este un început pozitiv. Este şi cazul României si Republicii Moldova, care s-au angajat în mod serios, impreuna cu celelalte 43 de state să respecte prevederile Cartei. Cele două ţări cooperează cu noi, acceptă să prezinte raporarte şi iau în serios recomandările noastre. Atât România cat şi Republica Moldova sunt pe cale să accepte noi prevederi ale Cartei, astfel că cetăţenii din aceste ţări vor putea avea mai multe garanţii că din ce în ce mai multe drepturi sociale le vor fi respectate. Actualmente Carta drepturilor sociale traversează ceea ce numim „Procesul Torino” care a început o dată cu o conferinţă le nivel înalt care a avut loc în oraşul italian cu acelaşi nume, anul trecut în octombrie. Unul dintre obiectivele acestui proces este să convingem cât mai multe state membre să accepte procedura plângerilor colective. Şi folosesc această ocazie pentru a invita R. Moldova şi România să se alăture ţărilor care au acceptat deja această procedură.”
