„In Moldova statul de drept este problema principală a mediului politic, care se poate împăca aproape cu orice idee geopolitică, dar nu cu esența conceptului de stat de drept, anume că legea este egală pentru fiecare persoană din țară”, scrie Marius Văcărelu în Adevărul. El crede că susținerea de care se bucură printre politicieni ideea apropierii de Uniunea Europeană are o singură explicație: banii europeni, singurii care ar putea veni în țară, unde sărăcia este în creștere, moneda națională se devalorizează, poducția industrială e în cădere iar deficitul bugetar la 40%. Altminteri, spune comnetatorul, „valorile europene nu sunt împărtășite decât la nivel declarativ, deoarece statul de drept și justiția independentă sunt tot ce este mai periculos pentru politicienii din Moldova sau de aiurea care nu pot să își justitifice averile”.
Într-un alt articol de pe blogurile Adevărul, semnat de Ion Mischevca, nici perspectivele politice nu sunt mai promițătoare. Coaliția minoritară care se pune la cale e o soluție de temporizare, fără șanse de viabilitate. Nu are susținere în Parlament, atâta timp cât liberalii lui Mihai Ghimpu au fost dați la o parte, consideră Mischevca. Mai este și neîncrederea, de acum cronică, a modlovenilor față de guvernările de coaliție, după experiențele triste de până acum. Liderii politici se cunosc prea bine între ei, cunosc liniile de fractură și toate acestea vor bloca automat o adevărată colaborare la guvernare. Autorul mai spune că nominalizarea lui Iurie Leancă a cârma viitorului guvern e o concesie care decurge din textul înțelegerii politice, dar că și Leancă e conștient că nu va rezista. Totuși se lasă împins în postura de „victimă”, adică „utilizat în scopuri politice meschine”.
Iulian Chifu definește în Evenimentul zilei tabloul geopolitic în care se înscrie acum regiunea de la nord-estul României. Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o lege prin care declară Rusia stat agresor în Estul Ucrainei - un gest care are, probabil, relevanță în plan intern. În plan extern însă, ar trebui să existe o rezoluție a Consiliul de Securitate al ONU, sau măcar să fie abordată tema. Numai așa Rusia ar putea fi condamnată în forma în care a fost Irakul în primul război din Golf, pentru agresiunea împotriva Kuweitului, iar comunitatea internațională ar fi obligată să reacționeze, arată Chifu. Rusia a avut grijă să păstreze aparențele în Estul Ucrainei, spre deosebire de modul în care a procedat în Crimeea. A spus-o ministrul de externe rus Serghei Lavrov: „nu există probe care să arate că trupele ruse se află în Estul Ucrainei”. „O nuanță pe care un diplomat versat nu putea să o evite, dar care devoalează în egală măsură pe cât ascunde realitatea din teren”, comentează Iulian Chifu în Evenimentul zilei. Statele Unite analizează dacă să trimită sau nu armament „letal”, la nivelul defensiv, către armata ucraineană. Este evident că acest lucru nu se poate întâmpla fără acea decizie luată în Consiliul de securitate al ONU.
Vizita lui Putin la Budapesta este subiectul unui articol din Evenimentul zilei. Miza ei s-a diluat din punctul de vedere al liderului ungur Viktor Orban, arată Paul CIocoiu. Sancțiunile impuse Rusiei au slăbit și economia ungară, care se baza mult pe colaborarea cu Moscova. Deja la Budapesta se vorbește despre o vizită de lucru și nu una de stat. Putin însă nu mai are nimic de pierdut. Va fi ultima sa vizită în Estul Europei Democratice, se arată în acest articol.
