Într-un articol publicat în „Observator cultural”, Bedros Horasangian arată că alegerile din Grecia sunt la fel de importante ca şi conflictul militar din Estul Ucrainei, adică de la graniţele Moldovei, Poloniei şi Ţărilor Baltice. ”Politica agresivă a Kremlinului a dat roade, scrie comentatorul. Comuniştii sunt acceptaţi la putere la Chişinău. La Atena, o stângă ultraradicală face azi jocurile. Putiniada continuă şi a ajuns o ameninţare reală pentru viitorul Europei”. Bedros Horasangian folosește indirect situația Greciei ca pe un caz-școală, de studiat inclusiv în țări precum Republica Moldova. Noul premier radical reprezintă un partid politic din zona stângii ”mai mult anarho-troţkiste decît comuniste. Și el, și ministrul său de externe apropiat al lui Alexandr Dughin promit că Grecia va refuza măsurile de austeritate şi că va renegocia cu Uniunea Europeană condiţiile formulate de Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană. Această atitudine „produce un şoc la nivelul leadershipului european”. Comentatorul de la „Observator cultural” reamintește că Grecia a dorit să fie în Uniunea Europeană și în NATO inlcusiv pentru a face față unei vechi amenințări de la granițele ei. Lucrurile nu s-au schimbat. „Cu toate cheltuielile imense pentru bugetul militar (...) şi cu masivele cumpărări de armament din Germania şi Franţa, nu ar putea face faţă (fără NATO) unei agresiuni din partea Turciei. Ăsta este adevărul, oricât i-ar deranja pe prietenii noştri greci” (am citat). Bedros Horasangian insistă că „Ucraina şi Moldova nu trebuie lăsate de izbelişte. Ambele sunt în pericol”, politica agresivă a lui Putin le pune într-o situaţie dificilă, iar România e prinsă şi ea în acest joc strategic”.
Decizia președintelui român Klaus Iohannis de a-l schimba de la direcția Serviciului Român de Informații pe George Maior a început să recolteze laude în presa de la București. Aparent, șeful SRI a demisionat. În realitate, președintele i-ar fi cerut să părăsească funcția, printr-o măsură-fulger care i-a luat pe mulți prin surprindere. Andreea Pora, care scrie în revista „22”, crede că ar putea fi vorba de un alt fel de „președinte jucător” - o formulă consacrată de Traian Băsescu, însemnând președinte de mână forte. Primul frustrat de decizia luată „pe mutește” de Iohannis ar fi fost premierul Victor Ponta. Tocmai se oferise să medieze între Maior și Iohannis. Fanfaronada i-a fost tăiată de decizia președintelui, scurtă și eficace.
Și Andreea Pora, dar și Andrei Luca Popescu, de la Gandul.info se opresc asupra metamorfozei nedorite pe care pare s-o fi suferit în utimele luni fostul director al SRI. Dintr-un personaj discret, scump la vorbă și care-și câștigase încrederea românilor și a clasei politice, „s-a transformat într-un Maior acuzator”, care formula tot mai des apropouri în interviuri și la televiziune. Când a atacat recent Curtea Constitutională, chiar amenințând abia voalat pe judecători - pentru că i-au respins un pachet de legi privind securitatea națională - ieșise deja cu totul în decor. „Un şef nervos de serviciu secret poate fi asemuit cu un explozibil instabil: dacă se încinge prea tare, detonează. Mandatul de 8 ani al directorului SRI George Maior s-a încheiat exact aşa”, scrie Andrei Luca Popescu. El nu uită totuși să sublinieze meritele incontestabile ale lui Maior în reformarea SRI.
