Linkuri accesibilitate

Misiunea forţelor ruseşti de pacificare, în dezbatere la Promo Lex


Soldat rus, de gardă la unitatea militară din Bender
Soldat rus, de gardă la unitatea militară din Bender

Participanţii au tras, între altele, concluzia că situaţia din Ucraina este un bun prilej pentru a cere diminuarea prezenţei ruse pe Nistru.

Organizaţia Promo Lex preocupată de respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană a găzduit o masă rotundă despre misiunea de menţinere a păcii pe Nistru şi formatul de negocieri 5+2. După cum veţi auzi din relatarea Dianei Răileanu, participanţii au ajuns la concluzia că situaţia din Ucraina unde trupele guvernamentale luptă de 10 luni împotriva separatiştilor pro-ruşi este un bun prilej pentru a cere diminuarea prezenţei ruse pe Nistru. Numai că tot din cauza crizei ucrainene, Rusia este mai puţin dispusă ca oricând să accepte aşa ceva.

Despre ineficienţa misiunii de pacificare în zona de securitate se discută intens mai ales după cazul lui Vadim Pisari, tânărul ucis în 2012 de un militar din trupele ruse de menţinere a păcii, caz examinat astăzi în regim de urgenţă la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. În zona de securitate se află în prezent peste 400 de militari ruşi, iar cazul Pisari a demonstrat că aceştia, contrar normelor internaţionale, constată preşedintele Asociaţiei Promo Lex, Ion Manole, pot aplica în mod excesiv forţa, iată de ce, crede expertul, misiunea militară din zonă ar trebui înlocuită cu una de observatori civili, sub egida internaţională.

Această idee este însă inacceptabilă pentru Federaţia Ruse care, la finele lui 2014, şi-a repetat opoziţia faţă de transformarea misiunii de pacificare din zona de securitate. În documentul publicat pe site-ul Ministerului rus de Externe sunt respinse chemările moldovene şi occidentale la transformarea misiunii de pace într-o misiune civilă şi se spune că asemenea schimbare nu ar contribui la soluţionarea conflictului.

În spatele acestei opoziţii, crede Ion Manole, preşedintele Asociaţiei Promo Lex, ar sta, de fapt, intenţia Federaţiei Ruse de a menţine constant controlul asupra regiunii transnistrene: „Nu pot să nu aduc exemplul lui Igor Ghirkin, unul dintre persoanele active în Ucraina în momentul de faţă, care a declarat într-un recent interviu că succesul pe care l-au avut ei în Crimeea, preluând controlul asupra acestui teritoriu fără un foc de armă se datorează anume faptului că Federaţia Rusă avea acolo contingent militar. La întrebarea de ce nu au reuşit să preia controlul asupra regiunii Donbass fără victime omeneşti, el a spus că anume acesta este secretul, dacă în Donbass ar fi fost forţe militare ruseşti, acest lucru cu siguranţă s-ar fi întâmplat. Într-adevăr, am văzut rolul forţelor militare ruseşti în Ucraina şi ne amintim de acest rol în Republica Moldova şi Georgia.”

Autorităţile de la Chişinău insistă nu doar pe schimbarea structurii şi misiunii de pacificare din zona de securitate dar şi pe retragerea necondiţionată a trupelor militare ruse în estul ţării. Datele cu care operează Chişinăul arată că aproape 3 mii de militari ruşi rămaşi de pe timpul conflictului armat din ’92 în regiunea transnistreană fac parte astăzi din Grupul operativ de trupe ruse, pe scurt GOTR. Până în prezent, spune şeful Biroului pentru reintegrare de la Chişinău, George Balan, atât partea transnistreană, cît şi Federaţia Rusă au respins categoric discuţiile la această temă: „Poziţia noastră e că în acest moment deja e cazul ca dintr-un conflict „îngheţat”, dintr-o soluţie „îngheţată” a conflictului transnistrean să se treacă la acţiuni concrete de rezolvare şi de reintegrare a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar vă imaginaţi ce şi cum ar putea convinge Rusia la schimbarea acestui statut?

George Balan: „Pentru a schimba ceva sau pentru a ieşi dintr-un acord sau schimba operaţiunea de pacificare este necesar de a institui ceva nou. În clipa în care parametrii unei noi operaţiuni civile de pacificare vor fi identificate şi va fi acordul tuturor participanţilor pentru a implementa această operaţiune de pacificare civilă, în cazul dat, poate, Republica Moldova să iasă din acest Acord din ’92, însă până la momentul respectiv nu este oportun şi nu este bine ca să ieşim, pentru că va fi un vacuum şi situaţia poate ieşi de sub control.”

Experţii întruniţi astăzi de Asociaţia Promo-Lex au ajuns la concluzia că şi formatul de negocieri „5+2” privind soluţionarea conflictului transnistrean ar trebui regândit, acesta demonstrându-şi în ultimul timp ineficienţa. De exemplu, pe parcursul anului trecut, negociatorii reglementării transnistrene s-au doar de două ori, alte runde de negocieri fiind anulate, de fiecare dată la insistenţa Tiraspolului.

Previous Next

XS
SM
MD
LG