Leul moldovenesc a încheiat 2014 la cel mai jos nivel din ultimii ani, iar de la începutul lui 2015 nu a existat încă nici o zi in care sa nu-şi continue căderea. S-a ajuns la peste 17 lei pentru un dolar şi aproape 20 de lei pentru un euro. Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Draguţanu, ne spunea săptămâna trecuta, într-un interviu, că de vină pentru deprecierea leului sunt situaţia economica proastă din Federaţia Rusa, si, dimpotrivă, bună, din SUA. Majoritatea comentatorilor critica însa mai ales strategiile BNM şi găseşte legături între căderea leului şi creditul de mai multe miliarde de lei oferit de BNM Băncii de Economii. Opiniile unuia dintre aceşti comentatori, Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă.
Europa Liberă: Dle Chircă, în viziunea Dvs. este legătură între căderea leului şi povestea BEM?
Roman Chirca: „Leul şi BEM-ul? Legîătura nu este una evidentă.”
Europa Liberă: Dar între căderea leului şi banii cu care a creditat Banca Naţională BEM-ul?
Roman Chirca: „Este probabil o legătură, în sensul că un exces de lichidităţi oferit Băncii de Economii ar mări masa monetară şi ar face presiune asupra leului, aici este legătură.”
Europa Liberă: Câţi bani s-au dat până la urmă?
Roman Chirca: „Spuneţi unde pot găsi şi eu o astfel de informaţie pentru că eu am adresat şi oficialilor de la BNM o astfel de întrebare. Unde este decizia de alocare? Unde scrie expres, pentru că totul se bazează pe anumite informaţii sau zvonuri.”
Europa Liberă: Am văzut o cifră de 6, 5 miliarde, dar FMI-ul vorbea atunci de 4,5 procente din PIB şi ieşeau vreo 4 miliarde.
Roman Chirca: „Arătaţi-mi şi mie unde este,de exemplu, decizia Băncii Naţionale de a aloca.”
Europa Liberă: Din câte înţeleg nu este, dar se vehiculează existenţa unei decizii secrete din 17 noiembrie, aţi auzit şi dumneavoastră despre asta?
Roman Chirca: „Probabil, dar daţi-mi un document, o referinţă oficială. 3,5 miliarde de lei plasaţi pe piaţă, asta ar însemna o presiune semnificativă asupra leului, dar nu cred că asta este cauza principală, pentru că leul a început să se deprecieze încă din toamna anului 2013.”
Europa Liberă: Dar faptul că nu se opreşte această depreciere ar putea avea vreo legătură?
Roman Chirca: „Ea contribuie, orice fenomen distorsionează cererea sau oferta, până şi consumul efect. Chiar şi alocarea de 3,5 miliarde duce la o nouă paritate, după care duce la o stabilizare.”
Europa Liberă: Dar 6,5, dacă s-ar adeveri?
Roman Chirca: „Iarăşi, se consumă. Se devalorizează leul până la o anumită cotă, după care se stabilizează la cota respectivă, se consumă efectul, fenomenul.”
Europa Liberă: Ce se întâmplă cu leul, ce credeţi dumneavoastră?
Roman Chirca: „Cei care neagă factorul extern, sunt oameni care pur şi simplu nu pricep în aceste lucruri. Este evident o schimbare a parităţii pe pieţele internaţionale şi noi suntem conectaţi direct la ceea ce se întâmplă pe pieţele internaţionale. Problema este că reacţia Băncii Naţionale la acest fenomen şi intervenţiile pe piaţa valutară sunt pasive, nu se efectuează această intervenţie. Din punct de vedere al politicii stabilităţii macro monetare, poţi să pescuieşti cu greu un raţionament de ce s-a întâmplat lucrul acesta.”
Europa Liberă: De ce?
Roman Chirca: „Ca să păstreze puţin rezervele valutare, dar ele au scăzut. Nivelul intervenţiilor a fost unul modest. Nu este exclus că fondul de rezervă valutară a servit acea sursă pentru asanarea Băncii de economii, iarăşi sunt zvonuri şi speculaţii. Faptul că nu există fundal pentru tendinţele de depreciere este un lucru evident. Volumul de exporturi este în zona zero, dar este stabil, volumul de remitenţe nu a scăzut la mărimea deprecierii, cererea şi oferta de valută, cel puţin în ultimii doi ani de zile a fost constantă. Ceea ce avem noi acum este o inerţie a trendului.”
Europa Liberă: Şi atunci, dacă nu există aceste premise?
Roman Chirca: „Există mai multe raţionamente. Cine este beneficiarul prim al acestor deprecieri? Impresia mea este că statul este primul care beneficiază, pentru că încasează mai multe impozite. Noi fiind ţară importatoare avem imediat o creştere a preţurilor şi a taxelor care vin în buget. Probabil că au anunţat un buget de 27 de miliarde la cheltuieli şi nu au fost în stare să-l realizeze şi doar prin deprecierea valutei naţionale, prin obţinerea acestor lei devalorizaţi au putut realiza bugetul. Aceasta este o altă cauză.
În plus, chiar şi lipsa guvernului este un fenomen care influenţează paritatea valutară. Mai mulţi investituri tratează asta ca un semnal negativ, respectiv, la decizii investiţionale îşi închid poziţiile în lei, trecând la valută, pentru că este o perioadă de incertitudine. Inerţia trendului care a avut loc, absolut nejustificat în ultimii doi ani, este ceea ce se întâmplă acum.”
Europa Liberă: Dumneavoastră sugeraţi prin asta că BNM ar fi conectată la politic şi nu ar duce o politică independentă?
Roman Chirca: „Nu vreau să fac astfel de acuzaţii. Băncile centrale sunt separate de activitatea guvernamentală., dar de multe ori există şi o cooperare. Lipsa guvernului duce la tergiversarea acestei situaţii. Doar declararea, vineri, a existenţei coaliţiei ar putea să aibă imediat efecte pozitive asupra valutei, prin faptul că persoanele vor vinde valuta pentru operare.”
Europa Liberă: Statisticile pe care le-aţi văzut dumneavoastră confirmă existenţa unei găuri în buget? Dacă ar exista această gaură atunci ar fi logic de ce statul ar vrea să beneficieze de pe urma devalorizării leului.
Roman Chirca: „Eu nu cred că este doar în scopuri de acoperire a fiscalizării, pentru că sunt mai multe etape intermediare. Depreciezi valuta naţională ca să provoci inflaţia, ca să provoci o fiscalizare mai înaltă, ca să ai mai multe venituri la buget. Pe de altă parte, o explicaţie plauzibilă ar fi că cineva este permanent în supliment de valută naţională, şi pentru a scoate această valută în afara ţării, procură masiv valută. Aceasta ar fi o explicaţie care ar avea sens.”
Europa Liberă: Deci cineva, care are bani mulţi, dar sunt în lei, şi-i scoate acum să îi pună pe nişte conturi în euro.”
Roman Chirca: „A început să o facă prin toamna anului 2013. Eu o numesc perioada devalorizării nejustificate a leului.”
Europa Liberă: Dar aceasta ar fi cu totul grav, că ar fi un interes personal al cuiva.
Roman Chirca: „Este absolut legal acest lucru.”
Europa Liberă: Adică nu neapărat Banca Națională ar favoriza acest fapt?
Roman Chirca: „Asta ar însemna că nu există un mecanism de tranzacționare care să oprească astfel de presiuni, dar din punct de vederea al legalității este perfect legal.”
Europa Liberă: Dar vă gândiți și la cineva anume?
Roman Chirca: „Câteodată visez, câteodată nu. Trebuie să ne dăm seama cam cine ar putea avea, cine gestionează anumite fluxuri financiare, care acumulează masa respectivă de lei. Putem să ne dăm seama cine este permanent consumator de valută, pentru că aceasta înseamnă că acest centru este destul de puternic ca să răstoarne piața valutară.”
Europa Liberă: Și dacă tragem linia acum și explicăm pe înțelesul oamenilor, de ce în opinia dumneavoastră se devalorizează leul?
Roman Chirca: „Primul factor este aprecierea dolarului pe piețele internaționale, dolarul cu euro trebuie să se întâlnească unul cu unul la o anumită valoare față de leu, întrebarea este la ce valoare, la nouăsprezece, la douăzeci sau la douăzeci și cinci. Deci factorul extern este predominant pentru că în ultima perioadă nu am avut o depreciere a monedei euro, a fost un raliu solo al aprecierii dolarului, care s-a transpus la paritatea dolar-leu moldovenesc. Este primul factor ce se întâmplă pe piețele internaționale, el derivă din scăderea prețului pentru barilul de petrol pe de o parte, mai recent din partea aprecierii cu 40 la sută a francului elveţian și da, într-adevăr este o relație între francul elvețian, deprecierea monedei euro și aprecierea dolarului pe piața internă.
Factorul care determină această depreciere este poziția pasivă a Băncii Naționale, care fie în lipsa unei coaliții, fie a unei politici pe următorii ani derivată din formarea coaliției, ocupă aceasta poziție pasivă, nu face intervențiile pentru a elimina fluctuațiile marginale și într-un fel amplifică acest trend de depreciere a monedei naționale. ”
Europa Liberă: Dar ce ar putea concret face, dacă ar ști că există cineva care face asta?
Roman Chirca: „Să vândă valută euro și dolar pe piață, astfel atenuând cererea de valută, respectiv menținând cursul la o cotație mai joasă. Dacă nu este vorba despre lucruri care ar trebui să se întâmple, de intervenție mai mare de valută ca să aprecieze leul față de euro și dolar, atunci,măcar să traseze o linie, un plafon la care să intervină după necesitate pentru al menține.
Ceea ce face Banca Națională este să lase piața să meargă în cursul său aleatoriu fără a face această intervenție, ori piața este cuprinsă de panică, de așteptări inflaționiste și acest lucru face presiuni suplimentare asupra monedei naționale.”
