Linkuri accesibilitate

Fostul șef al DNA din România Daniel Morar - procuror general în R. Moldova? (Agora)


Despre nevoia apariţiei unei forţe politice noi care să concureze la egal cu actualele partide proeuropene (Nicolae Negru în Politicon)

Reporterii portalului „Agora” scriu că, după consultările de marţi, 20 ianuarie, de la Aeroport, unde PLDM, PD și PL ar fi acceptat ideea unui procuror general consultat cu Comisia Europeană, în anumite cercuri politice europene se discută despre candidatura lui Daniel Morar, fostul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, la poziția de procuror general în R. Moldova. „Agora” i-a solicitat o confirmare lui Valeriu Munteanu, vicepreședinte al Partidului Liberal. „Nu excludem ca Daniel Morar să fie candidatura. Dar poate fi și cineva din Germania sau Danemarca, important să fie un specialist care a demonstrat performanță în acest domeniu și sugerează încredere în R. Moldova, dar și la Bruxelles", a declarat Valeriu Munteanu.

Nicolae Negru scrie într-un articol publicat de portalul „Politicon” despre nevoia apariţiei unei forţe politice noi care să concureze la egal cu actualele partide proeuropene pentru a le oferi cetăţenilor o alternativă politică serioasă. Autorul consideră că această nevoie a apărut încă odată cu cea de-a doua criză politică din 2010-2012 legată de neputinţa PLDM, PDM şi PL de a acţiona împreună în alianţă, de a găsi o soluţie pentru alegerea preşedintelui. Cu siguranţă, văzând repetându-se spectacolul dezgustător al luptei pentru „ciolan”, mulţi dintre alegători au regretat şi ei lipsa forţei a treia pentru care şi-ar fi dat votul pe 30 noiembrie, mai notează autorul.

Jurnaliştii „Ziarului de Gardă” informează că statul a pus la dispoziţia deputaţilor 53 de automobile de serviciu sau câte 5.000 de lei lunar pentru cei care circulă cu automobilul propriu. „Deputaţii nu au obligaţia să raporteze unde au fost şi care este eficienţa călătoriilor pe bani publici”, precizează autorii. Expertul Veaceslav Berbeca susţine că ar fi necesar să existe mecanisme de control care ar arăta societăţii că banii au fost folosiţi conform destinaţiei, nu în scopuri personale.

Victor Moşneaga de la aceiaşi publicaţie încearcă să anticipeze ce i se va întâmpla lui Gheorghe Papuc, dacă forţele de ordine vor reuşi să-l reţină după condamnarea, luni, 19 ianuarie, la patru ani de închisoare în dosarul 7 aprilie 2009. Fostul ministru al Afacerilor Interne va fi escortat în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. „Conform legii, aici, conducerea instituției va decide dacă ex-ministrul va fi etapat și transferat la Penitenciarul nr. 2, Lipcani, înainte ca pe dosar să se expună Curtea Supremă de Justiţie, sau după ce instanța supremă va da verdictul final. Dacă, totuși, CSJ va menține hotărârea Curţii de Apel Chișinău, atunci, Gheorghe Papuc își va ispăși pedeapsa în Penitenciarul de la Lipcani, amplasat în r. Briceni. În această închisoare funcţionează un sector de tip închis şi unul de tip semiînchis, pentru deţinerea condamnaţilor de gen masculin care, în virtutea funcţiilor ocupate anterior, pot fi ameninţaţi cu răzbunarea”, menţionează autorul. Victor Moşneag precizează că, în cazul în care va fi condamnat definitiv, potrivit legii, Gheorghe Papuc va putea ieși din închisoare după ispășirea a 2/3 din pedeapsă, sau mai exact după doi ani şi opt luni, dacă în toată această perioadă nu va încălca regimul de detenție.

În acelaşi ziar apar mai mulţi experţi cu păreri despre situaţia economică. Alexandru Lupuşor, director executiv la „Expert Grup”, susţine că o problemă importantă, care este şi una istorică, este cea a domeniului bancar, care, împreună cu un sistem judiciar deficitar, sperie investitorii străini şi duc la retragerea activelor din R. Moldova. „Observăm reducerea stocului de investiţii străine directe şi refluxul de capital străin, ce alimentează creşterea cererii de valută străină, respectiv – creşte presiunea pe valuta naţională”, a spus expertul. Influenţa negativă venită din partea sistemului bancar este reclamată şi de Dumitru Ursu, președintele Ligii Bancherilor. „Sunt nişte probleme cronice care afectează starea lucrurilor, investitorii nu vor veni într-o piaţă unde nu există o transparență a acționariatului în bănci, unde avem o guvernare corporativă a acestor instituţii care lasă de dorit. Noi şi investitorii străini vrem să ştim care sunt beneficiarii adevăraţi ai acestor bănci, nu off-shore-urile. Totodată, încă nu am primit răspuns la întrebarea cine au fost organizatorii numeroaselor atacuri raider care au avut loc în ultimii ani”, a declarat Dumitru Ursu.

Jurnaliştii de la „Ziarul Naţional” scriu situația financiară a Transnistriei se agravează tot mai mult. Așa-zisele autorități din regiune nu mai au resurse pentru a achita salariile și pensiile. Cel mai mult au de suferit locuitorii raioanelor Slobozia, Grigoriopol, Dubăsari și Camenca, precizează autorii. Jurnaliştii mai scriu că liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a convocat o ședință cu membrii așa-zisului cabinet de miniștri care au venit cu rapoarte. Ministrul finanțelor, Elena Ghirjul, a precizat că în buget au fost acumulate de patru ori mai puține resurse financiare în comparație cu anul trecut.

XS
SM
MD
LG