Linkuri accesibilitate

Cota de încredere în presă la numai 35% („22”)


Ciudate paralelisme instituționale pe segmentul antitero („22”).

„Cooptarea Partidului Comuniștilor la guvernare e inacceptabilă pentru România. Și poate oficialii români ar fi cazul să o anunţe cât mai curând și mai tranșant”, scria în Evenimentul zilei Iulian Chifu - un articol postat de dimineață. El consideră că însuși Occidentul a cam uitat cine este Vladimir Voronin: îndeamnă discret la o coaliție solidă, în care cooptarea comuniștilor ar asigura succesul unor măsuuri de aplicare a acordurilor cu Uniunea Europeană. Modul în care au negociat după 30 noiembrie partidele politice democratice din Republica Moldova este de asemenea suspect în ochii comentatorului: „Nu e vorba numai despre un joc pentru presarea Liberalilor lui Mihai Ghimpu, spune el, ci de un întreg aranjament pentru limitarea reacţiilor vindicative ale instituţiilor anti-corupţie dublat de aducerea din nou a comuniștilor lui Vladimir Voronin la guvernare”.

Presa de azi discută aparente duplicități politice și referitor la România. În gandul.info, Andrei Luca Popescu scrie că după atacurile teroriste de la sediul publicației pariziene Charlie Hebdo, în România s-a declanșat obișnuitul talmeș-balmeș de discuții și istericale. Sub bruiaj seîncearcă însă impunerea unor legi care restrâng libertățile individuale. De ce? Ca să le fie mai ușor Serviciilor să țină lucrurile sub control în lupta împotriva terorismului. Desigur, admite Andrei Popescu, tendința nu e doar românească. Serviciul Român de Informații explică acum, prin intermediul stupide unor benzi desenate, crede jurnalistul, că pretenția de a avea acces în serverele firmelor, în caz de atac cibernetic, ar fi acoperită de un mandat de la judecător. Doar că în lege nu scrie, atrage atenția jurnalistul de la gandul.

Melania Cincea semnalează în revista 22 ciudate paralelisme instituționale pe segmentul antitero. Par a fi „efectul luptei pentru putere a lui Victor Ponta, din anii în care se visa la Cotroceni, şi de care, acum, se profită pentru a forţa trecerea unor legi neconstituţionale”. De linia antiteroristă nu se ocupă Serviciul Român de Informații, cum ar fi normal, sau nu numai. A apărut, la inițiativa șefului guvernului, și un Grup Interministerial pentru Prevenirea şi Com­ba­terea Macrocriminalităţii. Înființat încă din 2013, Grupul a fost reactivat în forță după atacul de la Charlie Hebdo pentru a plasa în regim de urgenţă, pe agen­da guvernului, a par­la­men­tului şi a societăţii civile, două legi controversate, de­clarate până la urmă ne­constituţionale. Ipoteza comentatoarei este că Victor Ponta și-a pregătit din timp, din 2013, când intenționa deja să candideze la prezidențiale, pârghii suplimentare de putere. Și-a subordonat prin ordonanță serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne, a în­fiinţat şi și-a subordonat Direcţia An­ti­frau­dă, ex­tin­zându-şi, implicit, aria de acoperire şi in­flu­en­ţă şi asupra altor instituţii: Poliţie, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Serviciul Român de Informații şi chiar Serviciul de Informații Externe.

Și presa a devenit o vulnerabilitate pentru România, rezultă din articolul Ioanei Avădani, de asemenea din 22. După 1989, mass-media recolta o cotă de încredere de 80%. Astăzi mai are cu chiu cu vai 35%. Cauzele sunt decapitalizarea trusturilor de presă, lipsa unui managament cu o bună orientare de business și, mai ales, aservirea politică. Ea atinge 40% dintre televiziuni, arată directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalist Independent.

XS
SM
MD
LG