Banca Naţională a anunţat pentru astăzi un curs de 16,66 de lei pentru un dolar şi 19,48 de bani pentru un euro, ceea ce înseamnă că leul moldovenesc este într-o continuă depreciere. Care sunt efectele acestei situaţii? Europa Liberă a insistat să afle un răspuns de la preşedintele Ligii Bancherilor din Republica Moldova, Dumitru Ursu.
Dumitru Ursu: „Situaţia pe piaţa valutară este una destul de tensionată, deoarece persistă în continuare o incertitudine cu referinţă la ziua de mâine – ce curs valutar vom avea, ce se va întâmpla cu cumpărătorii de valută.”
Europa Liberă: Cetăţenii încep să-şi piardă încrederea în moneda naţională, leul moldovenesc.
Dumitru Ursu: „Exact. Cu atât mai mult că există un reglementator al pieţei valutare, cum este Banca Naţională a Moldovei, pe care noi am acuzat-o şi anterior, dar nu putem să nu atragem atenţia şi la momentul actual, că totuşi ar fi foarte bine să fie o comunicare mai eficientă între Banca Naţională, economia reală şi populaţia Republicii Moldova.”
Europa Liberă: În ce ar consta această comunicare?
Dumitru Ursu: „Această comunicare ar fi bine să fie făcută nu numai în interiorul Băncii Naţionale cu invitarea băncilor comerciale şi a discuta probleme pur bancare, despre situaţia pe piaţa creditară, valutară, monetară. Dar ar fi probabil bine să fie o discuţie publică despre ceea ce se întâmplă pe piaţa valutară, cu invitarea factorilor de răspundere nu numai din cadrul sectorului bancar, dar şi din guvern. Avem Ministerul Economiei, avem Ministerul Finanţelor, sunt ministere care direct influenţează reglementările în domeniul economiei naţionale.”
Europa Liberă: Această depreciere a leului moldovenesc cum influenţează negativ mersul economic al ţării?
Dumitru Ursu: „Deja sunt nişte tendinţe foarte periculoase pentru economia naţională, pentru că această depreciere, până la urmă, va influenţa preţurile, tarifele la serviciile comunale. Deci, va afecta nu numai agenţii economici, dar şi populaţia Republicii Moldova. Şi eu aş vrea să revenim la subiectul de la început – de ce se întâmplă această situaţie în Republica Moldova, pentru că se vorbeşte de factorii externi, de ceea ce se întâmplă în Federaţia Rusă cu rubla rusă, cu fluctuaţiile dintre dolar şi euro. Într-adevăr, există premise internaţionale de a influenţa piaţa valutară din Republica Moldova, pentru că avem şi noi nişte relaţii economice internaţionale, fie de export, fie de import cu piaţa internaţională, cu Uniunea Europeană, cu Federaţia Rusă. Dar nu trebuie să mizăm numai pe această explicaţie, grosul problemei totuşi este în Republica Moldova, pe piaţa internă.”
Europa Liberă: Până a ajunge la factorii interni, domnule Ursu, să ne explicaţi această declaraţie pe care a făcut-o Banca Naţională, spunând că deprecierea leului s-ar datora în primul rând faptului că economia Statelor Unite îşi revine, iar prin urmare dolarul devine tot mai puternic, în plus situaţia din regiune, aşa cum ziceam, se răsfrânge.
Dumitru Ursu: „Pot să confirm că într-adevăr economia Statelor Unite este în creştere, este o revigorare permanentă în ultimii doi-trei ani, este o creştere economică care se cifrează la trei şi ceva la sută, pe când piaţa Uniunii Europene cu certitudine este o piaţă de creare, de formare a acestei creşteri, pe care și-o doresc toți, acolo motorul economiei este totuşi Germania, unde e o creştere neesenţială, de până la un procent al produsului intern brut.
Deci, există aceste presiuni din partea pieţei americane asupra pieţei europene, ceea ce se reflectă prin cursul euro-dolar. Dar nu trebuie din nou să punem explicaţia de bază anume prin această incertitudine. Noi avem o ţară vecină, membră a Uniunii Europene, România, este un curs stabil şi probabil cel mai stabil din regiune, cursul leu românesc-dolar sau euro.”
Europa Liberă: Şi de ce peste Prut se poate, iar în Republica Moldova nu?
Dumitru Ursu: „Se poate pentru că probabil instituţiile responsabile de piaţa valutară, piaţa monetară îşi fac cu brio meseria.”
Europa Liberă: Banca Naţională a Moldovei trebuia să intervină în situaţia creată?
Dumitru Ursu: „Aici aş da o explicaţie, ca să înţelegem unde este rolul Băncii Naţionale, deoarece pe această piaţa, ca la orice piaţă marfară, se întâlnesc vânzătorii şi cumpărătorii de valută. Cine sunt astăzi vânzătorii în Republica Moldova? Sigur că sunt agenţii economici care au avut operaţii de export şi îşi întorc în ţară valuta respectivă, avem persoanele fizice, cei care activează peste hotarele Republicii Moldova, care transferă în fiecare lună circa 100 de milioane şi ceva dolari americani în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Acum remitenţele au mai scăzut…
Dumitru Ursu: „Avem creditele externe de care beneficiază Republica Moldova pentru instituţiile statului şi avem şi investiţiile directe. Sigur, în primele luni ale lui 2015 această sumă a investiţiilor străine şi a creditelor externe este mică, destul de nesemnificativă. Şi aici apar cumpărătorii. Cine sunt cumpărătorii de valută, care astăzi, practic, fac presiuni asupra pieţei respective? Sunt, din nou, agenţii economici care trebuie să achite unele datorii în valută, fie în dolari, fie în euro. Şi sunt operaţiuni absolut normale, când ei vin la această piaţă şi solicită această marfă. Sunt persoanele fizice, care au de achitat unele datorii, fie pe credite, fie niște impozite, fie datorii între ele. Sunt cumpărători de valută şi băncile comerciale, care au dreptul de a păstra o oarecare sumă de valută pentru achitările respective. Este statul Republica Moldova, care tot achită creditele străine. Şi este Banca Naţională, care este un cumpărător foarte activ pe această piaţă.
Şi punem pe tejghea ce avem – marfa şi cererea, şi oferta. La momentul actual într-adevăr oferta este mult mai puţină decât cererea de valută. Şi oferta este mică nu din cauza că este puţină valută în Republica Moldova, dar din cauza acestor aşteptări de depreciere în continuare, nimeni nu vrea să vândă această valută, nici agenţii economici şi nici persoanele fizice. Dacă eu ştiu că mâine va fi cu 10 sau 15 bănuţi mai scump dolarul sau euro, de ce trebuie să-l vând astăzi? Deci, vânzători sunt numai acei care au strictă necesitate de a achita ceva astăzi.”
Europa Liberă: Dar eu trebuie să-mi scot banii şi să-i transform în euro sau în dolari pentru că pierd încrederea în leu?
Dumitru Ursu: „Este o decizie a dumneavoastră. De pildă, ca să faci aceste lucru poate peste câtva timp să se stabilizeze situaţia, rămâne de văzut. De aceea şi vorbeam despre acea comunicare care lipseşte astăzi între reglementatorul acestei pieţe – Banca Naţională şi populaţia. Dumneavoastră m-aţi întrebat dacă ar fi bine sau nu să faceţi această operaţiune. Eu tot aş vrea să ştiu ce se va întâmpla la 1 iulie pe piaţa aceasta valutară, pentru că la Banca Naţională sunt oameni, sunt departamente întregi care fac calcule. Eu tot aş vrea să văd aceste calcule, ca să vă pot da o explicaţie sau să fac, cât de cât, o propunere sau, mă rog, o estimare.”
Europa Liberă: Domnule Ursu, se apropie primăvara, agricultorii, cei care trebuie să fie motorul economiei naţionale, îşi fac şi ei anumite planuri, socoteli, cheltuieli, trebuie să-şi cumpere seminţe, motorină, au de întors credite. Cum procedează? Lumea se agită.
Dumitru Ursu: „La momentul actual, noi avem foarte clar un singur indicator al pieţei monetare din Republica Moldova, este nivelul inflaţiei, care va fi la sfârşitul anului o cifră de 4,5 sau 5%. Nu e atât de important, din punctul meu de vedere, pe care Banca Naţională o socoate ca ceva sacru, care într-adevăr trebuie să tindă, cât de cât, la îndeplinirea acestui indicator al său, pe care ea însăşi îl stabileşte cu referinţă la dobânzile bancare care vor fi la 1 iulie, la 31 decembrie 2015 sau cursul monedei naţionale la aceleaşi date, nu avem nicio informaţie absolut şi nu avem niciun fel de prognoze respective. Se vorbeşte tot timpul că nu trebuie să facem panică, trebuie fim foarte liniştiţi, deoarece lucrurile se vor aranja de la sine. Nu se vor aranja lucrurile de la sine, pentru că prea departe suntem astăzi. Există o panică în rândurile populaţiei, apare şi în rândurile agenţilor economici, iar Banca Naţională trebuie să-şi facă meseria.”
Europa Liberă: Vă întrebam Banca Naţională trebuie să intervină? Pentru că până la acest moment nu a intervenit pe piaţă.
Dumitru Ursu: „Banca Naţională a Moldovei are diferite pârghii de a interveni pe această piaţă, spre deosebire de guvernul Republicii Moldova. Eu tot am ascultat declaraţia premierului Leancă că va convoca o şedinţă, unde va încerca să analizeze piaţa valutară. Îi doresc succes dumnealui şi guvernului în întregime, dar guvernul astfel de convocare de factori responsabili poate să o facă în cadrul Comitetului pentru Stabilitate Financiară. Acest Comitet pentru Stabilitate Financiară, printre altele, este creat anume pentru astfel de situaţii de criză. Dar trebuie să înţelegem că va fi un schimb de opinii şi cu aceasta se vor termina discuţiile. Pârghiile se află la Banca Naţională, pârghiile de influenţare a acestei pieţe valutare. În primul rând avem rezerva valutară a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar am înţeles că s-a făcut o gaură şi în această rezervă.
Dumitru Ursu: „Cu regret, această rezervă s-a diminuat pe parcursul anului trecut cu circa 27%, de la 2 miliarde 800 avem 2 miliarde 100. Deci, eu nu spun că am pierdut, noi am intervenit pe această piaţă, a fost cea mai corectă decizie a noastră? Rămâne de văzut. Pentru aceasta există şi Parlament, există şi guvern, cu regret, nefuncţionale astăzi. Dar în afară de vânzarea, de intervenţiile pe piaţă ale Băncii Naţionale, care sunt absolut fireşti într-o economie cum este Republica Moldova şi ceea ce se întâmplă pe piaţa valutară, mai sunt şi instrumentele monetare, pe care Banca Naţională le are la dispoziţie.
Eu am vorbit cu diferite ocazii: Banca Naţională are o marfă specifică, care se numeşte leul moldovenesc, în funcţie de volumul acestei mase de lei în circulaţie, este mult sau mică, este şi preţul acestei mărfi. Există şi experienţa altor situaţii de acest gen, în 1998, 2008, când s-a intervenit cu aceste pârghii bancare. Primul pas pe care l-a făcut Banca Naţională este de a creşte rata de refinanţare a Băncii Naţionale de la 3,5 la 6,5%. Da, acesta este un lucru absolut normal pentru o economie funcţională occidentală, acesta este cel mai puternic semnal într-o economie funcţională, imediat vor creşte dobânzile la credite, deci, moneda naţională va fi scumpă şi vor deveni banii scumpi.
Însă pentru Republica Moldova acest instrument probabil va fi eficient peste oricare perioadă lungă de timp. Sunt lichidităţi enorme, sunt posibilităţi de sterilizare. Vorbesc şi eu, dar şi alţi oameni, care nu sunt bancheri, propun nişte lucruri cu limbaj bancar. Este experienţa şi a ţărilor din regiune, care au trecut prin astfel de chestiuni. Noi trebuie să sterilizăm o parte a monedei naţionale din circulaţie şi atunci va fi mai puţină presiune asupra cursului de referinţă al leului moldovenesc.”
Europa Liberă: Domnule Dumitru Ursu, se spune că, odată cu scumpirea dolarului, se va scumpi tot pentru că Republica Moldova este dependentă de importuri, care se realizează în valută străină. Medicamentele s-au scumpit, s-ar putea şi produsele termoenergetice să coste mai mult, materia primă iarăşi ar putea să crească în preţ. Ce se întâmplă?
Dumitru Ursu: „Este adevărat ce spuneţi. Pentru că noi am vorbit la început despre efectele acestui curs depreciat al valutei în Republica Moldova, noi nu spunem că este un curs depreciat sau apreciat. Noi spunem că sunt nişte tendinţe de depreciere continuă, care nu favorizează economia naţională şi nu favorizează populaţia, trezesc incertitudine în ziua de mâine. Şi sigur că aceste lucruri vor influenţa absolut toate preţurile şi acele tarife care sunt plătite atât de agenţii economici, cât şi de populaţie, deoarece ele vor intra în preţul de cost.
Să nu uităm că, practic, exporturile noastre acoperă numai 55% importurile în Republica Moldova. Deci, noi avem tot timpul o balanţă comercială negativă. Şi când mai aud şi eu că noi trebuie să favorizăm exportatorii, trebuie să fie cât mai depreciat cursul. Pe care exportatori îi favorizăm, domnilor? Nu există aceşti exportatori. Cei din agricultură, care stau cu frigiderele ticsite de mere şi prune sau ce mai este acolo, respectiv?! Cu atât mai mult în condiţiile de iarnă, când procurăm volume enorme de resurse energetice şi această disbalanţă de 55% este mult mai mare.
Deci, inevitabil vor fi creşteri de preţuri, vor fi creşteri şi de tarife. Probabil, într-un fel sau altul, vor diminua aceste creşteri, care ar putea să fie mult mai serioase, preţurile mondiale fie la petrol, fie la gaze care sunt favorabile inclusiv Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Deci, acestea ieftinindu-se ar putea să compenseze o parte din ceea ce se scumpeşte?
Dumitru Ursu: „Da, o parte vor compensa probabil. Dar să nu uităm că mecanismul de transmisie de la pieţele internaţionale fie de petrol, fie de gaze naturale, energetice până la Republica Moldova durează foarte-foarte mult timp, inclusiv din diferite cauze administrative.”
Europa Liberă: Statul, el ţine frâul în mână, nu numai Banca Naţională…
Dumitru Ursu: „Exact. Când vorbim de stat, vorbim de instituţiile statului. Instituție a statului este și Banca Națională, este și guvernul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Statul ar trebui să intervină pentru că situaţia devine destul de tensionată?
Dumitru Ursu: „Eu sper că va fi o discuţie serioasă. Probabil Comitetul pentru Stabilitate Financiară este astăzi un organ care nu poate interveni în această situaţie din mai multe considerente. De ce să nu fie o discuţie în Parlament pe tema politicii monetare, valutare în stat, în Republica Moldova? Este absolut normal. Astfel de lucruri se întâmplau şi în anii trecuţi, era chemată Banca Naţională. Nu răstignită Banca Naţională, era chemată pentru a da explicaţii, dar explicaţii foarte serioase, cu pronosticurile respective – ce va fi. După aceea veneau cu propuneri respective – cum compensăm tarifele sau preţurile pentru categoriile de populaţie vulnerabile, de unde vom găsi bani în buget, să nu uităm că însuşi statul va trebui să achite creditele externe tot la un preţ foarte-foarte înalt, de unde vom găsi acele surse?”
