Linkuri accesibilitate

Parlamentul European cere prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei...


... dacă Moscova nu respectă în totalitate obligațiile asumate prin Acordul de la Minsk.

Înaltul Comisar pentru Politica Externă şi de Securitate Federica Mogherini a pus pe jar miercuri o bună parte a deputaţilor europeni după ce oficiul său a publicat un document care cere o ridicare a sancţiunilor împotriva Rusiei şi restabilirea cooperarii „dacă Moscova încetează să destabilizeze Ucraina”.

Documentul, care prefaţează întâlnirea miniştrilor de extrene ai Statelor Membre de luni, 19 ianuarie, este în totală contradicţie cu rezoluţia Parlamentului European pe această temă, adoptată joi. De altfel, şi în dezbaterea de ieri pe marginea situaţiei din Ucraina Mogherini s-a concentrat mai degrabă pe relaţia UE- Ucraina, pe asistenţa finaciară şi tehnică şi reformele pe care Ucraina le intreprinde în baza acestui sprijin european, şi mai puţin pe acţiunile Rusiei în Ucraina.

„Consiliul de Afaceri Externe va purta luni o discuţie strategică cu privire la relaţiile dintre UE si Rusia” a spus Mogherini. „Nu ne vom întoarce la statutul de „business as usual” cu Rusia. Iar pentru asta este nevoie de unitate în cadrul UE” a ţinut să le explice deputaţilor europeni Federica Mogherini.

În rezoluţia adoptată joi, Parlamentul European cere ca la următorul Consiliu al UE, din luna martie, să se cadă de acord asupra „prelungirii regimului de sancţiuni atâta vreme cât Rusia nu respectă în totalitate obligaţiile asumate prin Acordul de la Minsk.”

Parlamentul European mai solicită adoptarea unui set de repere care, o dată atinse, ar putea preveni impunerea de noi sancţiuni impotriva Rusiei sau conduce către ridicarea celor existente.

Acestea ar putea fi „implementarea acordului de încetare a focului, retragere necondiţionata din Ucraina a tuturor trupelor ruseşti sau susţinute de Rusia, schimburi de prizonieri şi eliberarea Nadiei Savchenko, restabilirea controlului Ucrainei asupra teritoriului său inclusiv asupra Crimeei.”

În cazul unor actiuni viitoare de destabilizare a Ucrainei, PE invită Consiliul să adopte noi măsuri restrictive lărgind domeniile sancţionabile, „între care sectorul nuclear şi limitarea entităţilor ruseşti de a desfăşura operaţiuni financiare internaţionale.”

Totuşi, spun eurodeputaţii, canalele diplomatice cu Rusia trebuie să rămână deschise.

Parlamentul European mai cere o asistenţă tehnică mai substanţială pentru Ucraina care să fie îndreptată către reforme structurale si combaterea corupţiei.

Rezoluţia mai subliniază importanţa angajamentului comunităţii internaţioanle pentru susţinerea economică a Ucrainei. De aceea PE invită Comisia şi statele membre să dezvolte un plan de investiţii major pentru Ucraina bazat pe principiul „mai mult pentru mai mult” si condiţionalitate.

„Săptămâna trecuta Comisia a propus un al treilea program de asistenţă macro-financiară, de 1,8 miliarde care se adaugă celor 11 miliarde de euro”, a spus Federica Mogherini.

Rezoluţia de astăzi PE insistă şi pe tema securităţii energetice. „PE subliniază nevoia unei imbunatăţiri radicale a securităţii energetice, independeţei şi rezistenţei UE la presiunile externe, ca şi reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia”, arată documentul.

De aceea eurodeputaţii cer UE elaborarea unei noi Politici Externe Energetice Comune si să creeze neîntârziat Uniunea Energetică.

Prioritare trebuie să fie conductele care diversifică furnizarea de energie, spune documentul. Ca urmare, UE trebuie să dezvolte cooperari cu Ucraina, cu Caucazul de Sud, cu Asia Centrala, cu Orientul Mijlociu si tările mediteraneene.

Parlamentul European mai cere un dialog national care să ducă la o soluţie pentru plata pensiilor şi acordării de asistenţă umanitară guvernamentală pentru populaţia aflată în zonele de conflict din Ucraina

Rezoluţia solicită statelor membre sa oprească livrările de echipamente militare către Rusia şi Comisiei Europene să elaboreze o strategie de comunicare care să combată propaganda rusească.

PE reiterează sprijinul său pentru investigaţia internaţională asupra circumstanţelor doborârii avionului Malaysian Airlines MH17 şi găsirea şi pedepsirea vinovaţilor.

În documentul adoptat joi la Strasbourg se aminteşte că pe 26 Octombrie 2014 în Ucraina au avut loc alegeri parlamentare, organizate „eficient, într-o manieră paşnică şi ordonată, cu respectarea drepturilor fundamentale în ciuda conflictului din estul Ucrainei aflat în plină desfăşurare şi a anexării ilegale a Crimeei de către Rusia”, dar şi că noul guvern format de forţele pro-europene are o majoritate constituţională pentru a conduce reforme pentru adâncirea integrării europene.

Aşa numitele „alegeri prezidenţiale şi parlamentare” organizate pe 2 noiembrie 2014 în Doneţk şi Luhansk au încalcat legislaţia ucrainiană şi Acordul de la Minsk, şi, ca atare, nu pot fi recunoscute”, se spune în document.

Principalele puncte ale memorandumului din 19 septembrie nu au fost implementate de „separatiştii susţinuţi de Rusia”, cred eurodeputaţii, care spun că potrivit unor surse credibile, „Rusia continuă să furnizeze armament miliţiilor separatiste ca şi mercenari, unităţi militare, tancuri, artilerie sau avioane de luptă.”

Deputaţii europeni îşi exprimă solidaritatea cu Ucraina şi reiterează angajamentul pentru independenţa, suveranitatea, integritatea teritorială şi inviolabilitatea graniţelor şi a opţiunii europene a Ucrainei.

Condamnă „actele de terorism si comportamentul criminal al separatiştilor şi forţelor iregulare din estul Ucrainei.”

Parlamentul regretă că din cauza situaţiei din estul Ucrainei populaţia din această parte a ţării nu este reprezentată în Verkhovna Rada, dar reaminteşte guvernului de la Kiev ca are datoria de a asigura protecţia drepturuilor acestor cetăţeni.

De asemenea, Parlamentul European condamnă cu putere în rezoluţia de azi „politica de expansiune agresivă a Rusiei”, care constituie o „ameninţare la adresa unităţii şi independenţei Ucrainei dar şi o ameninţare potenţială la adresa Europei.”

„Nu doar anexarea Crimeei, dar şi nedeclaratul război hibrid împotriva Ucrainei, inclusiv războiul informaţional, elemente combinate de război cibernetic, folosind forţe regulare şi iregulare, propaganda, presiuni economice, şantaj energetic, destabilizare politică şi diplomatică reprezintă violări ale dreptului internaţional şi constituie provocări serioase la adresa securităţii europene.”

„Nu există nici o justificare pentru utilizarea forţei militare in Europa pentru apărarea aşa numitelor motive istorice sau de securitate pentru protejarea aşa numiţilor „compatrioţi care trăiesc în străinătate”, se arată în documentul adoptat la Strasbourg de Parlamentul European.

Parlamentul European cere Moscovei să înceteze imediat escaladarea situaţiei şi să nu mai trimită arme, mercenari şi trupe în sprijinul separatiştilor. Rusia trebuie să convingă separatiştii să se angajeze într-un proces politic, mai solicită deputaţii europeni în rezoluţia adoptată astăzi.

XS
SM
MD
LG