S-au împlinit 160 de ani de la deschiderea primului atelier fotografic la Chișinău. Ocazie pentru Ministerul Culturii să editeze o „Antologie a Fotografiei Basarabene”, îngrijită de fotograful Mihai Potârniche. Relatează Tamara Grejdeanu.
Chipul Basarabiei în 550 de fotografii, astfel defineşte „Antologia Fotografiei Basarabene” fotograful Mihai Potârniche, care spune că a adunat între coperţile albumului file din istorie, destine şi stări, eternizate de lentila aparatului de fotografiat. Deşi imaginile nu sunt aranjate cronologic, intenţia autorului este ca aceia care iau în mână albumul să se simtă martori oculari ai unor evenimente marcante din istorie sau pur şi simplu să descopere cotidianul începutului de secol. Astfel, la selecţia fotografiilor, spune Mihai Potârniche, cel mai mult a contat ca imaginile să arate o Basarabie autentică, cu bune şi rele:
„E foarte important această perioadă, din 1919 până în 1940. Sunt lucruri extraordinare, raliul Chişinău-Hânceşti din 1929, nu mai zic de cum arătau oamenii, îmbrăcaţi extraordinar în 1930, pe străzile Chişinăului. Şi iarăşi vine perioada aceasta de 1940, drumul basarabenilor, cei refugiaţi din Basarabia, şi se începe o perioadă de mutilare, fotografia a devenit un instrument în mâinile guvernării comuniste.”
O parte din fotografiile de valoare, incluse în acest album au fost preluate din arhive, multe dintre care nu au semnătura autorului. Mihai Potârniche povesteşte că un asemenea cadru a găsit la Arhiva Naţională, o imagine din 1940 ce arată cum se împărţeau pământurile luate de la proprietarii români. În această perioadă, spune el, şi fotografia a devenit un instrument al regimului totalitar, dar chiar şi aşa acestea arată spiritul vremii, de rând cu puţinele imagini despre foamete şi deportări adaugă Mihai Potârniche. În opinia sa, mai depinde şi de ochii fotografului, cum arată istoria văzută prin fotografii:
„Vedeţi că şi fotografia poate fi modelată. De exemplu, am văzut nişte poze de la prima mare Adunare Naţională, care a avut loc la 27 august, 1989. Deci ei au văzut sticle, murdăria aceea care a fost în stradă, dar eu ce am văzut? Eu am văzut la această mare adunare aceşti oameni, dornici de a schimba ceva, aceşti oameni cu mâinile întinse sus, care au votat acele documente ale primei mari Adunări Naţionale, e vorba despre grafia latină, limba română-limbă de stat.”
Pentru ca intenţia autorului este de a prezenta istoria generaţiilor de basarabeni, de pe paginile albumului nu lipsesc fotografiile portret, ale oamenilor muncitori din câmp, sau ale celor surprinşi pe uliţele satului. Antologia se împarte în evenimente, chipuri, localităţi autori şi viziuni. Între fotografiile surprinse cu zeci de ani în urmă pot fi găsite şi imagini din istoria recentă, semn că în Republica Moldova arta fotografică se dezvoltă şi capătă valoare, remarcă Mihai Potârniche.
„Se observă o tendinţă de a uni forţele fotografice din Republică, de a face proiecte comune, mai ales că suntem acum la o etapă când în Europa, prezenţa Republicii Moldova prin fotografie, trebuie să fie prezentată adecvat, anume acele procese care au loc, ele trebuie să fie adecvat elucidate şi prin fotografie, fie artistică, fie fotografie documentară, de presă.”
Cronologic, cele mai recente fotografii incluse în album sunt imagini surprinse în ziua de 3 noiembrie 2013 la mitingul pentru susţinerea cursului european al Republicii Moldova şi din 27 iunie 2014, când a fost semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. În opinia lui Mihai Potârniche, acest album cu secvenţe din istoria Basarabiei, poate fi privit ca un supliment didactic dar şi ca un reper pentru cei interesaţi de arta fotografică.
