Studiul constată că cel puțin 15 companii imobiliare au intrat în insolvență în ultimii șase ani prin inginerii financiare, păgubindu-și clienții și evitând pedepsele. Relatează Diana Răileanu.
Numărul moldovenilor care au avut de suferit de pe urma falimentului se ridică la câteva mii de persoane, constată experţii de la Transparency International Moldova, precizând că majoritatea au rămas şi fără bani, dar şi fără casele promise, în schimb cu datorii împovărătoare. Printre ei se numără şi Ludmila, locuitoare a capitalei, care în 2006 şi-a investit economiile de-o viaţă şi banii împrumutaţi de la cunoştinţe în construcţia unei clădiri din Chişinău. După doi ani, viitorii proprietari de apartamente, aproape 180 la număr, au constatat că lucrările au fost stopate, iar întreprinderea care şi-a asumat construcţia şi a colectat banii a intrat în insolvenţă. Chiar dacă au investit zeci de mii de euro, iar instanţa de judecata le-a dat câştig de cauză, astăzi oamenii nu au cum să-şi recupereze banii:
„Am investit şi ne-au amăgit. Cu asta am rămas. Sunt oameni care sută la sută au investit banii şi până astăzi nu s-a mai construit nimic.”
Europa Liberă: Aţi încercat să mergeţi în justiţie?
„Nimic nu se hotărăşte. Am încercat. Suntem mulţi şi o parte dintre ei au încercat să apeleze la justiţie, dar cu asta am rămas. Casa cum s-a pornit aşa şi stă, iar banii cum s-au dat aşa s-au dus. Cu asta s-a terminat totul – promisiuni goale.”
Din 2008, se arată în studiul realizat de Transparency International Moldova, 15 companii de construcţii au intrat în insolvenţă, lăsând lucrările de izbelişte şi oamenii fără bani.
Zinaida Guţu, avocata care a realizat cercetarea „Riscurile investiţiilor în construcţia spaţiului locativ” şi a reprezentat în justiţie cetăţeni înşelaţi de firmele de construcţii, susţine că legislaţia nu prevede intervenţia statului pentru a proteja proprietarii care sunt păgubiţi din cauza că întreprinderile intră în insolvabilitate, prin urmare, oamenii nu au de la cine să ceară banii:
„Cea mai optimistă speranţă a acestor investitori care sunt nefericiţi antrenaţi în aceste proceduri de insolvenţă este de a obţine nişte pereţi pe care urmează tot ei să-i finanţeze ca să finalizeze construcţiile. Însă sunt foarte multe lacune şi la acest subiect pentru a ieşi din această situaţie sub aspect de managment, cum se administrează o astfel de situaţia în cazul în care chiar oamenii încă câte o sută de euro pentru fiecare metru pătrat în plus, siguranţe nu sunt. Într-un caz ştiu că încă din 2011 printr-o asemenea procedură nu s-a finalizat construcţia, chiar dacă oamenii s-au oferit să plătească bani în plus.”
În lipsa unei legislaţii clare proprietarii firmelor de construcţii nu pot fi traşi la răspundere, constată experţii Transprarency International moldova. Vicedirectoarea organizaţiei, Ianina Spinei, spune că cercetarea prezentată astăzi are la bază litigiile apărute între proprietarii de apartamente şi companiile de contrucţie. Deşi au fost investigate zeci de cauze penale împotriva întreprinderilor care au păgubit cetăţenii, nimeni nu a fost pedepsit, susţine experta:
„În decursul ultimilor ani amploarea acestui fenomen devine tot mai mare. Potrivit unui răspuns al Ministerului Afacerilor Interne la o solicitare adresată de Transparency International Moldova, din 2008 până în prezent au fost pornite 77 cauze penale, 37 dintre aceste cauze au fost transmise în instanţa de judecată şi până la moment nicio persoană nu a fost trasă la răspundere.”
Pentru ca asemenea situaţii să nu se repete experţii Transparency International Moldova sugerează viitorului Guvern să reglementeze clar relaţia companiilor de construcţii cu cetăţenii, de la încheierea contractului, până la darea în exploatare a clădirii. Până atunci, adaugă ei, oamenii nu au decât să trateze cu prudenţa ofertele de pe piaţa construcţiilor, să cerceteze istoricul companiilor din domeniu, reputaţia acestora şi înainte de a încheia un contract să solicite asistenţa unui avocat calificat.
