Centrul pentru Jurnalism Independent a lansat luni ultima ediţie, a şasea, a Indexului Libertăţii Presei din ţările Parteneriatului Estic. Potrivit studiului, presa din Republica Moldova este parţial liberă. Moldova ocupă locul doi, după Georgia la capitolul libertăţii presei. La coada clasamentului se situează Belarus. Relatează Alla Ceapai.
Presa din Republica Moldova este „parţial liberă”, la fel ca şi în celelalte state din Parteneriatul Estic, dar în interiorul categoriei cedează totuși în faţa presei din Georgia la câţiva parametri de evaluare. Anul trecut Moldova s-a situat o singura dată pe locul întâi printre ţările Parteneriatului Estic. Iată ce spune despre performanţa presei din Republica Moldova, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent Nadine Gogu:
„Este un rezultat bun? Da, la prima vedere este un rezultat bun pentru că suntem printre primii. Dar să nu uităm că topul include doar statele din Parteneriatul Estic. După Georgia şi Moldova, urmează Azerbaidjan, Armenia, Belarus şi cunoaştem că acolo situaţia nu e deloc roz inclusiv în ceea ce ţine de libertatea presei şi libertatea de exprimare. Nu avem, din păcate, în Republica Moldova, un climat de libertate deplină pentru practicile jurnalistice. Există presiuni şi interne, şi externe asupra jurnaliştilor. Acest lucru a devenit evident în special în campania electorală. din păcate acea deschidere din partea autorităţilor că vor să soluţioneze problemele mass-media au rămas doar la nivel declarativ.”
Indicele libertăţii presei reflectă opiniile experţilor despre modul in care au evoluat lucrurile la capitolele: politici mediatice, practica jurnalistică, audiovizual şi media online, în perioada de monitorizare iulie-septembrie. În comparaţie cu perioada precedentă de evaluare Moldova a acumulat câteva puncte în plus, însă situaţia generală a mass-media a rămas neschimbată din mai multe motive spun autorii raportului. Menţinerea monopolurilor pe piaţa mediatică, pe cea publicitară, dar şi pe segmentul de distribuţie a presei scrise. Implicarea politicului în cele două instituții publice audiovizuale Teleradio Moldova şi Teleradio Găgăuzia. Votarea doar în prima lectură a proiectul de lege care ar obliga radiodifuzorii să-şi declare adevărații proprietari. Adoptarea legii privind extremismul, care, în opinia experţilor, ar putea limita libertatea de exprimare pe internet.
Directoarea „Ziarului de Gardă” Alina Radu, una din expertele care au participat la elaborarea studiului, atrage atenţia că jurnaliştii, în special cei de investigaţie, obţin în continuare cu greu informații de interes public, iar accesul ziariştilor în regiunea transnistreană este limitat. Chiar dacă în raport Moldova are o nota favorabilă la capitolul cenzură şi autocenzură Alina Radu are o altă opinie:
„Părerea mea privată este că noi încă nu ştim câtă cenzură este în instituţiile media. Există doar nişte bănuieli că ar exista cenzură în unele instituţii media, dar această situaţie nu este probată.”
Comparativ cu alte state din Parteneriatul Estic, Moldova stă mai bine şi la capitolul numărul de cazuri de abuz şi de ameninţare în adresa jurnaliştilor. În perioada de monitorizare au fost semnalate mai multe cazuri răsunătoare între care. un reporter de la proiectul de investigaţii RISE Moldova ameninţat telefonic după publicarea unei investigaţii despre o schemă amplă de spălare de bani, iar un reporter de la Ziarul de Gardă ameninţat după publicarea unui articol despre afacerile Mitropolitului Vladimir. Din nou Alina Radu:
„Îngrijorarea noastră este că niciunul din aceste cazuri de ameninţări nu au fost elucidate de către organele de drept. dacă ameninţările vor fi ignorate prea mult timp atunci răuvoitorii sau nemulţumiţii ar putea să fie încurajaţi să facă următorul pas.”
Experţii care au participat la stabilirea indicelui libertăţii presei moldoveneşti au subliniat că monitorizarea nu a inclus perioada electorală, or tocmai în această perioadă presa moldovenească şi-a dat arama pe faţă dând dovadă de partizanat politic fără precedent, au menţionat autorii studiului.
