Linkuri accesibilitate

România și alegerile din Moldova (România liberă)


Un grafic al atitudinii Vestului față de gesturile agresive ale Rusiei în Ucraina (Adevărul).

Un înalt oficial de la București, care și-a păstrat anonimatul, a declarat României libere că specialiștii români au făcut „ceva mai mult decât se vede“ pentru ca pro-europenii să câștige alegerile legislative de duminică. Lor li s-ar datora de pildă ideea scoaterii din cursa electorală a Partidului „Patria“, inventat și finanțat de Moscova, care ar fi putut obține până la 15% din voturi, se arată în editorialului acestui cotidian. Cu cele 11 fotolii parlamentare obținute peste socialiști și comuniști, pro-europenii au „un răgaz pentru a-și repara greșelile, pentru a demonta propriile rețele de corupție, pentru a folosi banii de investiții mai inteligent, pentru a-și mai regla aroganța și pentru a se întoarce cu fața spre alegătorii care au ales mai degrabă calea vestică decât partidele care au câștigat la limită alegerile din Republica Moldova”.

Cu acest rezultat, Republica Moldova, aflată atât la periferia Estului, cât și a Vestului, nu a fost adjudecată de niciuna dintre părți. Ea rămâne importantă pentru Moscova, care are aici cea mai mare bază militară, în Transnistria, dar și pentru Uniunea Europeană, pentru care reprezintă o zonă-tampon. În interiorul ei pândește pe mai departe pericolul redeschiderii conflictului transnistrean, se mai scrie în editorialul din România liberă. După summit-ul NATO din Turcia, din 2004, România a primit misiunea de a opera informațiile legate de Republica Moldova și Transnistria pentru uzul întregii Alianțe Nord-Atlantice.

Și-a luat misiunea în serios, dar, consideră editorialista, Bucureștiul a devoalat prea devreme planul reunificării dintre România și Moldova: înainte de a fi cultivat îndeajuns simpatia pro-românească prin acțiuni concrete, prin investiții economice majore, prin inaugurarea unor spitale și școli, prin întreprinderi care să reducă dependența energetică a Republicii Moldova de Rusia. Nu bunele intenții, nici energia, ci strategia i-a lipsit României în această chestiune.

Ion M. Ioniță de la Adevărul reface într-un articol graficul atitudinii Vestului față de gesturile agresive ale Rusiei în Ucraina și, indirect, asupra Moldovei. El crede că Alianța Nord-Atlantică nu avea cum să facă față mai bine acestui tip de agresiune atipică, nedeclarată, destabilizatoare și susţinută de o uriaşă maşină de propagandă şi dezinformare. Cu oarecare întârziere, măsurile au fost totuși luate: majorarea cheltuielilor militare ale statelor membre, dispusă la summit-ul din Țara Galilor, dar și sancțiunile economice la adresa Federației Ruse, care au început să usture acolo. Occidentalii rămân însă indeciși asupra poziției pe care o vor adopta față de eventuala aderare a Ucrainei la NATO. Ministrul de externe german a spus clar că e nevoie de ”câteva generații”, în timp ce secretarul general NATO Jens Stoltenberg a declarat că da, NATO va lua act de schimbarea de atitudine a Kievului, care s-a dorit neutru multa vreme, dar acum își dorește aderarea.

Încă de ieri a circulat în presă lista sprijinitorilor din România ai Moscovei - pe care se află nume sonore din politică, cercetare, cultură, biserică. Mulți jurnaliști, sau chiar nume din listă, nu iau în serios așa-zisa echipă de susținători de care s-ar folosi Alexandr Dughin. Azi, Adevărul consemnează reacții. Fostul premier Adrian Năstase a ironizat prezența numelui lui pe listă, actorul Dan Puric s-ar fi amuzat, în timp ce scriitorul Vasile Ernu a declarat că va da în judecată site-ul românesc înliniedreaptă.ro, care a preluat informația de la un site ucrainean.

XS
SM
MD
LG