Petru Bogatu combate în articolul său din „Ziarul Naţional” ceea ce numeşte „miturile” privind scrutinul din 30 noiembrie. Unul ar fi că „societatea e ruptă” în două părţi: aderenţii UE şi partizanii Rusiei. Bogatu susţine contrariul - alegerile ar fi confirmat că polarizarea societăţii s-a diminuat întrucâtva prin scindarea segmentului altădată filorus al electoratului. Războiul ruso-ucrainean a creat o fisură în mijlocul minorităţilor naţionale, mulţi reprezentanţi ai acestora vindecându-se de idolatrizarea lui Putin. Un alt mit, potrivit editorialistului, este că „s-au îngroşat rândurile alegătorilor proruşi”. „În primul rând, nu toţi alegătorii PSRM sunt rusofili. Pentru partidul lui Dodon a votat şi electoratul protestatar, în mare parte apolitic, care înclina să-l sprijine pe Renato Usatîi, dar după eliminarea acestuia din cursă s-a îndreptat spre socialişti (...)”, mai scrie Petru Bogatu.
„Ziarul Naţional” îl citează şi pe fostul șef al administrației prezidențiale de la Kremlin și expertul politic Modest Kolerov, care constată un fel de eşec al Moscovei de a „umple locul electoral gol al scenei din R. Moldova”. Expertul rus şi-a făcut publice gândurile despre bilanţul alegerilor din R. Moldova în cadrul unei analize publicată de Agenţia „Ria Novosti”. El consideră o nereușită pentru Moscova faptul că, indiferent de ce coaliție va fi formată la guvernare în R. Moldova, Acordul de Asociere cu UE nu va fi denunțat. Acest acord nu este contestat nici măcar de Transnistria. Mai mult, Transnistria este implicată în această asociere și acum a acceptat practic toate condițiile acestui Acord, susţine Kolerov. În așa mod, Transnistria a devenit oficial, din punct de vedere politic și economic, parte a R. Moldova și împreună cu aceasta a renunțat la propria suveranitate în favoarea Uniunii Europene”, a declarat expertul.
„Ziarul de Gardă” a analizat biografiile mai multor deputaţi noi, intraţi în Parlament în urma alegerilor de duminică şi conchide: „Condamnați, inculpați și persoane compromise sau implicate în diverse scandaluri au devenit deputați. Aceștia urmează să elaboreze legi și să contribuie la un trai mai bun al cetățenilor R. Moldova”. Victor Moşneag îi menţionează pe mai mulţi viitori deputaţi „cu nume pătate”. Unul ar fi Andrei Neguţă (deputat PSRM), fost ambasador al R. Moldova în Federaţia Rusă. La sfârşit de aprilie 2012, acesta a fost rechemat, după ce a declarat că „retragerea înainte de termen a ostaşilor ruşi din Transnistria reprezintă un pericol pentru R. Moldova, cât şi pentru întreaga regiune”. În 2002-2006, Neguţă a fost Ambasador în Franţa, iar Curtea de Conturi (CC) a stabilit că, doar într-un singur an, 2006, această ambasadă a admis o depăşire de cheltuieli în sumă de 375.000 de lei”, aminteşte Victor Moşneag. Între altele, autorul scrie că majoritatea deputaţilor PCRM sunt cu reputația pătată. „Pe lângă Voronin, cel mai longeviv şi controversat preşedinte pe care l-a avut R. Moldova, în Legislativ vine Artur Reșetnicov, fost director al Serviciului de Informații și Securitate, acuzat că ar fi contribuit la arderea tuturor documentelor importante din dosarul 7 aprilie, perioadă în care a condus instituţia”, mai aminteşte autorul.
Ion Preaşca scrie pe portalul „MoldStreet” că în ultimele trei luni leul moldovenesc s-a depreciat faţă de dolarul american cu circa 7,5%, iar în luna noiembrie cu 2,5%. „În acelaşi timp după ce pe 19 noiembrie leul a înregistrat un nou minim istoric, coborând la 15,11 lei pentru un dolar, iar la casele de schimb s-a ajuns şi la 15,15-15,20 lei pentru un dolar, a urmat o apreciere. Aceasta s-a datorat intervenţiilor Băncii Naţionale a Moldovei pe piaţa valutară, care a vândut în luna noiembrie circa 100 de milioane de dolari pentru a calma cererea. De astăzi leul şi-a reluat deprecierea şi cursul oficial iarăşi se apropie de 15,10 lei”, notează autorul. Sveatoslav Mihalache, doctor în economie, expert financiar la Alpha Invest, consideră că „în condiţiile în care asistăm la o veritabilă panică pe piaţa valutară din Rusia, iar în Republica Moldova la probleme majore în sistemul bancar, cursul de schimb se îndreaptă spre nivelul de rezistenţă situat între 15,60 şi 15,80 lei pentru un dolar”. În opinia economistului deprecierea leului este influenţată atât de criza din Rusia şi Ucraina, cât şi de situaţia economică şi financiară dificilă din Republica Moldova. „Ultimele evoluţii denotă că avem probleme majore în sistemul bancar, iar Banca Naţională este una dintre instituţiile ce poartă răspunderea pentru această situaţie. În plus nu avem buget pentru anul viitor, nu este clar când va fi format noul Guvern şi sunt probleme şi la alte capitole”, susţine Sveatoslav Mihalache.
