În campania electorală care s-a finalizat, marea majoritate a instituţiilor de presă au fost părtinitoare, iar autoritatea audiovizuală – CCA – a tolerat comportamentul certat cu legislaţia si deontologia. Este principala concluzie a ultimului raport de monitorizare a mass-media, realizat de Asociaţia Presei Independente, cea a Presei Electronice şi Centrul pentru Jurnalism Independent.
Concentrarea instituțiilor media la câteva poluri politice şi tăinuirea adevăraților patroni ai trusturilor de presă a produs efectul inevitabil: implicarea presei in bătăliile politice, in loc sa le fi urmărit de la distanta impusa de normele general recunoscute, conchide directorul API, Petru Macovei:
„Presa a fost partizană în marea ei parte în această campanie pentru că proprietarii instituţiilor media sunt influenţaţi de către politicieni sau proprietarii înşişi sunt politicieni.”
Tocmai pentru că sunt incontestabil favorizaţi de această situaţie fostele partide parlamentare, inclusiv cele din opoziţie au conservat-o premeditat pentru a mai obţine foloase cel puţin şi în această bătălie electorală, spune Petru Macovei:
„Politicienii care au fost la guvernare nu au întreprins măsuri pentru a asigura transparenţa proprietății şi un cadru anti-concentrare. Există un proiect nou al Codului Audiovizualului care prevede măsuri pentru a asigura anti-concentrarea, există şi un proiect de lege de alternativă de modificare a Codului Audiovizualului. Lucrul acesta nu s-a întâmplat pentru că politicienii au interese în piaţa media, unii dintre ei sunt proprietari. Din păcate atâta timp cât legislaţia permite acest lucru nu intuiesc că în timpul apropiat următor putem să ne aşteptăm la anumite îmbunătăţiri.”
Rapoartele de monitorizare ale organizaţiilor de media arată că pe tot parcursul campaniei electorale, cele cinci partide (PLDM, PSRM, PCRM, PD şi PL), care potrivit datelor preliminare acced în viitorul parlament, au fost propulsate şi favorizate masiv în diverse instituţii media, ceea ce, spun experţii, cu siguranţă le-au adus suficiente puncte procentuale, adică mandate de deputat. Directorul APEL, Ion Bunduchi, regretă că majoritatea instituţiilor media s-au poziţionat de o parte a baricadei în războiul politic în loc să reflecte nepărtinitor şi echidistant campania electorală:
„Deşi lupta într-o campanie electorală trebuie să fie dusă între concurenţii electorali, or între programele, ofertele electorale ale concurenţilor, în fond, în această luptă s-au încadrat şi jurnaliştii.”
Reflectarea partizană a campaniei electorale este unul din motivele pentru care observatorii naţionali din societatea civilă au calificat alegerile ca fiind libere, însă doar parţial corecte. Organizaţiile neguvernamentale care au monitorizat alegerile au pus la îndoială imparţialitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care, în opinia lor, a acţionat anemic, neaplicând sancţiuni dure instituţiilor media pentru partizanat. Reţeta remedierii situaţiei pe cât de simplă, pe atât de improbabilă, în opinia experţilor, este ca viitoarea majoritate parlamentară să adopte în regim de urgenţă un proiect amânat de mai bine de doi ani a noului cod al audiovizualului care ar interzice concentrarea presei la puţine poluri şi ar obliga instituţiile media să-şi declare patronii.
