Linkuri accesibilitate

„Între Putin şi Europa”


Berliner Zeitung despre Moldova
Berliner Zeitung despre Moldova

Presa de limbă germană despre alegerile din R. Moldova.

În ultimele zile presa de limbă germana, din Germania, Austria si Elveţia a scris mult despre apropiatele alegeri generale din Republica Moldova.

În numeroase articole apărute în aceste zile în presa de limbă germană – din Elveţia, Austria şi Germania – autorii se opresc, pe larg, asupra alegerilor parlamentare din Moldova. Titlurile acestor articole sunt deja semnificative pentru direcţia tematică de bătaie: „Stele contra secerei şi ciocanului”, titrează, de exemplu, cotidianul liberal din München, „Süddeutsche Zeitung”. „Moldova suferă din cauza embargoului rusesc”, anunţă, pe de altă parte, deja în titlul său ziarul vienez „Der Standard”, iar cotidianul elveţian „Neue Zürcher Zeitung” titrează: „Ţara cu posibilităţile limitate”. Într-un articol publicat în ediţia online a revistei germane „Cicero” autorul reliefează ideea principală (deja în titlu) „Cum vrea Putin să împiedice o apropiere de Uniunea Europeană”.


Un grupaj de ştiri din Moldova răspîndit de către agenţia austriacă de presă (APA) în urma unor contacte cu principalii protagonişti ai scenei politice de la Chişinău oferă cititorilor o imagine exhaustivă asupra problemelor complexe din această ţară. Şi în acest caz, titlurile relatărilor publicate, de pildă, în „Tiroler Tageszeitung” oglindesc realitatea pre-electorală a unei ţări care încearcă să depăşească trecutul recent şi care-şi caută calea într-un viitor alături de familia europeană. Iată deci principalele subiecte abordate în ciclul de articole publicate de agenţia austriacă de presă (APA), rezumate sugestiv în titluri ca: „Preşedintele parlamentului: Moldova între democraţie şi oligarhie”; „Primarul din Chişinău: Un guvern comunist ar însemna moartea Moldovei”; „Fostul premier Filat: Aderarea la Uniunea Europeană deja în 2017”; „Şeful comuniştilor Voronin: „Cel mai mare dezavantaj al Moldovei este corupţia”. Iată şi titlul final interogativ din acest ciclu de ştiri: „Alegeri parlamentare din Moldova: Calea spre UE cu comuniştii?

În acest context cităm şi declaraţiile unei economiste din Moldova, Galina Selari, directoarea Centrului pentru Studii Strategice din Chişinău, reproduse, pe larg, în cotidianul austriac „Der Standard”. Selari critică semnarea precipitată a acordului de asociere cu Uniunea Europeană. Ea susţine că acordul ar fi trebuit semnat doar dacă Moldovei i s-ar fi oferit, în paralel, şi perspective reale de aderare la Uniunea Europeană.

Reacţiile Rusiei în urma semnării acordului de asociere s-au materializat într-un embargo impus importurilor agricole din Moldova. Ele sunt cuprinse într-un amplu articol din „Berliner Zeitung”, intitulat: „Între Putin şi Europa”. Thomas Schmidt, autorul articolului, un bun cunoscător al realităţilor din răsăritul Europei, îşi exprimă îngrijorarea faţă de o eventuală victorie a unor forţe anti-europene. În acest context, el crede că în urma scrutinului comuniştii ar putea să învingă, deci partidul care iniţial s-a pronunţat pentru o uniune vamală euro-asiatică, iar apoi şi pentru o apropiere de Uniunea Europeană şi, în acelaşi timp, pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia. Tocmai această atitudine ezitantă, opinează „Berliner Zeitung”, îi transformă pe comunişti într-o „minge a Kremlinului”. Nu este exclus, continuă ziarul berlinez, ca cele trei partide pro-europene din coaliţia guvernamentală, care se consideră „mai mult sau mai puţin liberale” să nu obţină majoritatea voturilor. „Berliner Zeitung” citează părerile unui politolog, Igor Boţan, directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă - ADEPT, care are cuvinte deosebit de aspre faţă de clasa politică din Moldova şi pe care o acuză că nu urmăreşte nimic altceva decît a se îmbogăţi. Cetăţenii, declară acelaşi politolog, „s-au săturat de nepotismul şi lăcomia” care domină clasa politică. De aceea mulţi alegători devin victime ale unui anumit gen de propagandă electorală care sugerează că Uniunea Europeană ar sprijini un sistem corupt. Rezultatul este că aceştia votează, în consecinţă, partide pro-ruse.


Din mai toate articolele apărute în presa de limbă germană nu lipsesc nici referirile la problema separatismului din Transnistria şi Găgăuzia. Ştirea arestării unui grup înarmat pro-rus care intenţiona să organizeze acţiuni violente de protest în cazul victoriei forţelor pro-europene a fost difuzată aseară chiar şi în cadrul buletinului de ştiri transmis de postul naţional de radio „Deutschlandfunk”. Referindu-se la această ştire şi la excluderea Partidului „Patria” al lui Renato Usatîi de la scrutin, ziarul german „Handelsblatt” concluzionează sec: Duminică „această ţară va trebui să se decidă între Uniunea Europeană şi Kremlin”.

XS
SM
MD
LG