Linkuri accesibilitate

Mihai Carp: „este important ca un nou guvern, indiferent de compoziţia sa, să aibă ca prim interes interesul cetăţenilor”


Valentina Ursu în dialog cu directorul adjunct al Secțiunii Managementul Crizelor, Divizia Operaţiuni, NATO.

Despre importanţa scrutinului parlamentar de duminica, despre integrare euroatlantica si despre situatia din regiune am discutat cu Mihai Carp, vice-director în Secțiunea Managementul Crizelor, Divizia Operaţiuni, NATO.

Europa Liberă: Cât de importante sunt alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova?

Mihai Carp: „În primul rând, sunt foarte importante pentru Moldova şi pentru cetăţenii Moldovei. Ei vor hotărî ce viitor trebuie să aibă republica, mai ales în ceea ce priveşte şi politica internă. Moldova se confruntă cu multe probleme economice şi structurale. Deci, în primul rând, este important ca un nou guvern, indiferent de compoziţia sa, să aibă ca prim interes interesul cetăţenilor. Apoi, evident, sperăm că în politica externă a republicii cooperarea cu Uniunea Europeană, cu NATO etc. va continua, fiindcă, părerea mea personală, este în interesul Republicii Moldova şi pentru viitorul cetăţenilor ca republica să aibă relaţii bune de cooperare cu aceste instituţii care au dat dovadă în ultimii ani că pot aduce multe beneficii.”

Europa Liberă: Unele ţări din Parteneriatul Estic vorbesc despre o integrare euroatlantică, ne referim la Georgia şi Ucraina. Recent preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, spunea că ucrainenii ar putea decide printr-un referendum aderarea ţării lor la Alianţa Nord-Atlantică. Nimeni nu vorbeşte despre o eventuală extindere a NATO spre Est.

Mihai Carp: „Potenţialul unei extinderi NATO nu este nimic nou. Adică, de mai mulţi ani de zile aliaţii au reafirmat politica de bază a Alianţei, că uşa NATO rămâne deschisă pentru potenţiali noi membri. Dar aceasta nu înseamnă că o decizie politică în acest sens se va lua săptămâna viitoare sau în şase luni, sau într-un an de zile. Totul depinde, în primul rând, de aspiraţiile ţărilor respective şi apoi există o structură foarte bine stabilită, că aliaţii vor analiza orice cerere pentru aderare la NATO conform unor criterii bine-bine stabilite. Şi aceste criterii, în primul rând, sunt că o aderare NATO, a unei ţări noi, trebuie să servească interesele colective. Şi, în al doilea rând, foarte important, că ţara respectivă trebuie să fie şi pregătită să-şi asume responsabilităţile să devină membru pe deplin. În ceea ce priveşte Georgia, ea de ani de zile este un aspirant NATO, dar nu s-a luat o hotărâre în acest sens. Şi în ceea ce priveşte Ucraina, dacă poziţia Ucrainei în această privinţă se va schimba şi va exista o cerere formală, atunci aliaţii vor analiza această cerere la momentul potrivit.”

Europa Liberă: Rusia nu a întârziat cu o reacţie şi a avertizat Ucraina în legătură cu o eventuală aderare la NATO. De ce îi este atât de frică Federaţiei Ruse de Alianţa Nord-Atlantică şi de fiecare dată aruncă critici la adresa ţărilor care fac parte din acest bloc? De ce această neînţelegere a Kremlinului faţă de Alianţa Nord-Atlantică?

Mihai Carp: „Neînţelegere sau o politică bine stabilită. Şi în această chestiune poziţia Rusiei nu s-a schimbat. V-aţi referit la aderări anterioare ale ţărilor NATO, opoziţia Rusiei a fost întotdeauna fermă, argumentând că NATO este un bloc militar care ameninţă Rusia şi care se extinde, şi care pune în pericol securitatea euroatlantică. Noi, ţările membre NATO, cred că am dat dovadă de ani de zile, de la prima extindere NATO la sfârşitul anilor ʾ90, că, de fapt, este complet contrariul şi o extindere NATO nu a însemnat o ameninţare contra cuiva şi, mai ales, nu contra Rusiei.”

Europa Liberă: Mai nou, preşedintele Dumei de Stat, domnul Serghei Narîşkin, propunea partenerilor europeni, „să alunge SUA din blocul NATO”, declara în cadrul unei mese rotunde cu privire la căile de depăşire a crizei din Europa. Cum aţi comenta această declaraţie?

Mihai Carp: „Nu ştiu dacă o astfel de declaraţie merită un comentariu. În primul rând, nicio ţară din afara Alianţei Nord-Atlantice nu poate să se pronunţe în ceea ce priveşte ţările membre ale acestei Alianţe. Deci, nu prea am ce comenta la această expresie destul de polemică, politică. NATO este o alianţă de 28 de ţări democratice, care împărtăşesc nişte valori şi care mai mult de 60 de ani au dat dovadă că pot coopera pentru întărirea securităţii şi păcii în lume.”

Europa Liberă: Disputele dintre Federaţia Rusă şi NATO se pot răsfrânge asupra situaţiei din zonă, asupra Republicii Moldova?

Mihai Carp: „Cred că tensiunile ca atare nu sunt de vină. Este vorba de o politică condusă de Federaţia Rusă, care pune în dubiu toate acordurile pentru securitatea pe continentul european şi care pune în chestiune arhitectura de securitate pe care am creat-o împreună după încheierea războiului rece. Este politica agresivă rusă vizavi de ţările din vecinătate, Ucraina, este vorba de politica de susţinere a unor regiuni separatiste, fie ele în Moldova sau în Georgia. Deci, este Rusia care în continuare menţine o politică de sfere de influenţă şi care încearcă sub orice mijloace să sugrume independenţa şi suveranitatea ţărilor din vecinătatea apropiată.”

Europa Liberă: Statutul de neutralitate avantajează azi Republica Moldova?

Mihai Carp: „Hotărârea de bază a politicii externe a unei ţări europene, fie neutralitate sau fie aderare la Alianţa Nord-Atlantică, este o hotărâre suverană şi îi revine fiecărei ţări să hotărască ce e în interesul ei. Republica Moldova este un partener foarte loial al NATO şi neutralitatea ca atare nu pune sub îndoială cooperarea republicii cu NATO. Există multe ţări pe continentul european – Suedia, Elveţia şi altele – care cooperează pe deplin cu NATO ca parteneri deplini şi nici nu se pune problema unei aderări sau nu.”

XS
SM
MD
LG