În prag de alegeri, CEC-ul a făcut publică o cifră a cetăţenilor cu drept de vot cu câteva sute de mii - mai exact 400 de mii - mai mare faţă de câţi erau înregistraţi oficial în scrutinele trecute şi a explicat că creşterea s-ar datora unei evidenţe mai bune a alegătorilor, obţinută în urma aplicării registrului electronic. Un registru care îi include acum şi pe cetăţenii din stânga Nistrului, şi pe cei stabiliţi pentru totdeauna în alte state, dar care şi-au păstrat cetăţenia moldovenească şi, prin urmare, ar putea să voteze, şi cetăţenii fără reşedinţă permanentă. Se poate diminua însă dramatic prezenţa la vot urmare a acestei îmbunătăţiri?
În cazul în care prezenţa la vot s-ar calcula în baza noii cifre – cu siguranţă că da, iar asta ar avea un impact greu de estimat asupra rezultatelor scrutinului. Un număr relativ constat de votanţi activi raportat la un număr simţitor mai mare de potenţiali votanţi s-ar solda cu o diminuare a participării, iar asta ar influenţa cu siguranţă calcularea sufragiilor. Numai că CEC-ul spune că calculele vor continua să se facă în baza cifrei din listele electorale.
Acum, în aceste liste figurează în jur de 2,8 milioane de cetăţeni. În registrul alegătorilor, însă, cetăţeni cu drept de vot ar fi 3,2 milioane. Diferenţa o fac câteva categorii.
În primul rând cetăţenii din raioanele estice. De obicei, ei nu prea au posibilitate să voteze, decât dacă vin la secţiile de votare de peste Nistru - CEC-ul spune că sunt peste 200 de mii de astfel de potenţiali votanţi.
Apoi - cei repatriaţi în alte state care ar fi vreo 90 de mii. Ei la fel ar putea să voteze în secţiile de vot din ţările în care s-au stabilit.
Şi, în sfârşit, alte 84 de mii care nu au viză de reşedinţă. Ar fi vorba despre orăşeni care preferă să se eschiveze de la plăţile de întreţinere a apartamentelor sau locuitorii unor cartiere de vile.
Toţi sunt reflectaţi în premieră în registrul electronic, dar nu pot fi trecuţi în liste pentru că nu se ştie unde vor vota şi dacă vor vota. Dacă totuşi vor vota, vor fi trecuţi pe liste suplimentare.
Iată şi toată ecuaţia, descrisă pe scurt de Andrei Volentir, secretarul CEC: „Noi suntem un caz specific – listele electorale nu corespund întru totul cu datele din registrul alegătorului. Astfel de situaţii nu ştiu dacă mai există. Poate doar în Cipru. Peste tot în lume se face calculul reieşind din totalul alegătorilor înregistraţi. La noi este altfel, pentru că avem o zonă necontrolată. Dar prezenţa la vot o vom calcula în funcţie de cifra alegătorilor de pe listele de bază şi cele suplimentare, nu de cea din registru. Legea aşa prevede şi aşa vom face. ”
Un număr prea mare de alegători lăsaţi să voteze aleatoriu ar putea însă da muniţie unor eventuali viitori contestatari ai rezultatelor votării, care ar putea spune, de exemplu, că s-a lăsat astfel o portiţă deschisă pentru votarea multiplă.
Exclus în totalitate, spune cu tărie Andrei Volentir, pentru că evidenţa votanţilor este în premieră automatizată, iar asta exclude posibilitatea trişării: „Avem un sistem care are posibilităţi de căutare: alegătorul este identificat după IDNP sau seria si numărul actului de identitate pe care îl posedă. Deci, după aceste criterii, alegătorul este identificat, bifat că a participat la alegeri şi, respectiv, oriunde în altă parte ar încerca să voteze, sistemul l-ar refuza.
În acelaşi timp, noi am evitat dublările din liste: deci, unul şi acelaşi alegător nu se mai poate găsi în mai multe liste, cum se putea întâmpla anterior, când administraţiile publice locale nu colaborau şi nu ştiau că un cetăţean inclus în listă într-o primărie mai e inclus pe vreo listă, din altă primărie.”
CEC-ul a mai anunţat că va tipări mai multe buletine de vot decât cifrele de votanţi din liste - în jur de 3,1 milioane - tocmai pentru că e obligată, în mod firesc, să ia în calcul şi cetăţenii despre care ştie, poate chiar cu exactitate, că nu vor vota.
