Asistăm la cea mai stranie campanie electorală de la proclamarea independenţei încoace. Este ceea ce crede Petru Bogatu care semnează un editorial în acest sens pe site-ul Politicon. Faptul ce-l face pe Bogatu să avanseze această constatare este comportamentul Partidului Comuniştilor, un mare partid de altădată care scade dramatic în intenţiile de vot, dar se pare că nu suferă deloc de pe urma acestui fapt. „PCRM moare cu zâmbetul de buze”, scrie autorul. Rezultatele a trei măsurători sociologice recente atestă că acesta şi-ar fi risipit jumătate din bazinul electoral. Cum răspunde formaţiunea lui Vladimir Voronin? Pur şi simplu nu îşi face griji. Petru Bogatu se declară convins că se pregăteşte mai mult decât o aliere postelectorală între Partidul Comuniştilor şi Partidul Democrat, care ar avea nevoie de comunişti pentru că, orice ar face, nu se ridică în sondaje mai sus de 10-12 la sută. Înghiţirea comuniştilor i-ar ajuta pe democraţi să învingă acest blestem şi să se transforme într-un partid mare,
Într-un editorial publicat de „Ziarul de Gardă”, Petru Grozavu pune degetul pe ceea ce s-ar putea constitui în cea mai gravă problemă a viitorului scrutin moldovenesc – lipsa de alternativă pe dreapta politică. Concluzia îi vine autorului din paralela pe care o face cu prezidenţialele româneşti. „Da, România a avut duminică o alternativă, l-a avut pe primarul de Sibiu, fără păcate de escrocherii, fără banditism economic, fără trecut securist, fără acte de corupție și dosare penale. Ar fi fost ideal să fi avut și noi această șansă. Din păcate, nu o avem. Dreapta politică s-a dovedit a fi prea scindată și prea puțin pregătită pentru un „război electoral” ca cel de duminică”, scrie Grozavu. Asta însă nu ar trebui să însemne, continuă el, că, în lipsa unei drepte consolidate, să alegem alternativa spoită pe care ne-a pregătit-o Moscova. Nu e o alternativă, e o capcană. Petru Grozavu se referă la Igor Dodon şi Renato Usatîi, pe care îi numeşte „mercenari politici”, mult mai periculoși decât cei din tranșee.
Victor Moşneag de la „Ziarul de Gardă” oferă dovezi ale prezenţei unor finanţatori fictivi pe listele partidelor. Persoanele care donează concurenților electorali sume ce nu depășesc 100 de mii de lei nu sunt verificate de către organele abilitate privind proveniența banilor. Astfel că, mai multe partide politice au recurs la acest șiretlic, având în lista donatorilor profesori, angajați ai unor primării de la sate sau ai unor oficii poștale care au donat maximum 99 de mii de lei. Unii au evitat să discute la acest subiect, în timp ce alții au recunoscut, cu jumătate de gură, că nu au donat acești bani, precizează autorul. Jurnalistul aduce mai multe exemple din rândul finanţatorilor PD.
Ion Preaşca scrie pe portalul „MoldStreet” că în ultima jumătate de an cotaţia petrolului marca Brent a scăzut cu circa 30%, iar în ultimele trei luni cu aproape 25%. Autorul observă că scăderea cotaţiilor petrolului la bursele internaţionale nu s-a făcut observată şi pe piaţa moldovenească. „Astfel preţul în lei al benzinei şi motorinei, a scăzut doar în ultima lună, iar ieftinirea totală a fost de circa 4%. De vină este deprecierea continuă a leului faţă de dolar (...)”, notează Ion Preaşca. În context, autorul face trimitere la o analiză a analiştilor de la Alpha-Bank din Rusia care au făcut trei scenarii de evoluţie a cotaţiei petrolului pentru anul 2015: pesimistă - 60,08 dolari/barilul; optimistă – 91,79 de dolari/barilul şi de bază – 73,9 dolari/barilul. Potrivit analizei, o scădere cu 10 dolari a preţului barilului provoacă o diminuare cu 0,4-0,8% a PIB-ului Rusiei, o reducere cu 10 de miliarde de dolari a veniturilor anuale ale bugetului şi generează o depreciere a rublei ruseşti cu 1,5-2,0 ruble pentru un dolar. „O eventuală criză economică a Rusiei ar putea avea efecte grave şi asupra Moldovei. În primul rând prin reducerea transferurilor de bani de la moldovenii ce muncesc în această ţară. Un alt efect negativ al ieftinirii petrolului va fi scăderea veniturilor bugetare de la taxarea produselor petroliere importate în ţară”, menţionează autorul.
Reporterii portalului „Noi.md” îl citează pe analistul politic Igor Boţan care a susţinut la o dezbatere publică faptul că deşi în ultimii ani au fost create o serie de instituţii menite să exercite un control asupra guvernării, cum sunt Centrul Naţional Anticorupţie şi Comisia Naţionala de Integritate, aceste structuri nu au devenit încă funcţionale. Potrivit lui Igor Boţan, cadrul legal le oferă cetăţenilor o serie de posibilităţi de a se face auziţi, de a taxa puterea atunci când este cazul, dar deocamdată acest lucru nu se întâmplă. „Constatarea mea este că noi în procesul de integrare europeană ne luăm angajamente, dar umplutura rămâne moldovenească. Noi, după ce creăm o instituţie, ce se întâmplă mai departe nu ştim. Noi ne numim democraţie imitativă, pentru că luăm de la europeni, dar nu suntem încă în stare să ne folosim de toate aceste lucruri. Nu cred că guvernarea poate rezolva această problema, ci doar societatea civilă”, a punctat Igor Boţan.
