Săptămânalul german Der Spiegel a publicat un amplu articol despre relațiile ruso-germane sub titlul: „Până unde se întinde mâna lui Putin. Merkel îngrijorată de influența rusă în Balcani”.
Der Spiegel scrie că Berlinul este tot mai nemulțumit și mai nedumerit de comportamentul președintelui rus Vladimir Putin: „Președintele rus vorbește periodic cu Angela Merkel. Dar cancelarul crede că spusele și faptele lui Putin au devenit lucruri diferite”.
Un motiv de îngrijorare oarecum mai nou pentru Merkel este politica Moscovei în Balcani, într-o zonă unde există ceea ce Spiegel numește „state instabile”.
Merkel a acuzat luni Rusia că destabilizează nu doar Ucraina, ci și alte țări din Europa de Est, inclusiv Moldova. „Nu este vorba numai de Ucraina”, a spus cancelarul la Sydney, continuând: „Este vorba de Moldova, de Georgia și dacă lucrurile merg mai departe așa o să apară semne de întrebare referitor la Serbia și vestul Balcanilor”.
Spiegel crede că îngrijorările lui Merkel privind Balcanii sunt justificate. Miercurea trecută la Consiliul de Securitate ONU Rusia a surprins abținându-se să voteze în favoarea extinderii misiunii EUFOR în Bosnia-Herțegovina. Motivul invocat de ruși a fost că textul rezoluției cuprindea o referire la perspectiva aderării Bosniei la UE.
Revista germană scrie că reporterii ei au văzut o analiză secretă comandată de guvernul de la Berlin în care sunt cercetate mai ales legăturile Rusiei cu Serbia. „Efortul (rusesc) depășește cadrul cooperării militare și al livrărilor de gaze rusești… Moscova se angajează în diplomație publică cu retorică limpede pan-slavistă și se bucură de stima populației sârbești, inclusiv din cauza atitudinii rusești față de Kosovo. Putin va face presiuni atât de mari asupra statelor din Balcani, încât ele fie vor renunța la dorința de a deveni membre în UE, fie se vor angaja să devină membre și să influențeze dinăuntru politica Uniunii în favoarea rușilor”, scrie Spiegel citându-l pe Elmar Brok, parlamentar European german.
Spiegel citează și un document de politică rusesc, comandat de Putin influentului Consiliu de Relații Externe de la Moscova și care spune: „În regiunea Balcanilor, care are legături tradiționale cu Rusia, nu ne putem limita la investiții în companii. Trebuie să cheltuim pentru infrastructură, astfel ca oamenii să perceapă Rusia ca o alternativă la puterea occidentului”.
Într-un document al Ministerului german de externe citat de Spiegel se spune că politica rusă în Balcani este încununată de succes. Se notează că Belgradul a modificat luna trecută data sărbătoririi eliberării capitalei de naziști ca să coincidă cu vizita lui Putin, care a primit de la omologul său sârb Tomislav Nikolic cea mai înaltă distincție sârbească.
„Imaginea unei legături sârbo-ruse strânse este din perspectiva germană un semnal nepotrivit într-un moment când Serbia ar trebui să-și accentueze orientarea pro-europeană”, se spune în documentul german.
Spiegel scrie că pentru guvernul german nu este ușor să contracareze ofensiva diplomatică rusească în Balcani, dar cancelarul Merkel măcar încearcă. În august a găzduit la Berlin o conferință cu liderii balcanici, pe care i-a încurajat să meargă pe calea europeană. Tot Merkel l-a sunat pe premierul sârb Aleksandr Vucic, cerându-i să nu permită rușilor să deschidă la Nis un așa-numit centru pentru controlul dezastrelor, despre care Berlinul crede că ar urma să fie de fapt un centru permanent de spionaj rusesc.
Spiegel notează că Berlinul este îngrijorat și de presiunile rusești asupra unei țări balcanice care deja este în UE, anume Bulgaria. Un raport intern al Ministerului german de externe arată că 300.000 de ruși și-au cumpărat case și terenuri în Bulgaria și există pericolul ca ei să fie folosiți de Putin ca o minoritate rusească, în scopul avansării unor interese ale Kremlinului.
