Europa Liberă: Atunci când victoria unuia dintre candidaţi era încă prezumtivă, se vorbea despre un scor la mustaţă şi se vorbea despre o posibilă contestare, indiferent cine iese învingător. Acum când diferenţa este vizibilă, se poate vorbi foarte clar despre câştigători şi perdanţi. Întrebarea pe care a formulat-o un coleg de-al nostru pe Facebook: „Ce facem cu cei care constituie 45%”? Haideţi să răspundem la această întrebare a lui Vasile Ernu. Cum procedează civilizaţia europeană, democraţiile avansate în situaţia în care cineva câştigă şi cineva pierde? În ce relaţii sunt cei care pierd cu cei care câştigă?
Igor Boţan: „La alegerile prezidenţiale din România Klaus Iohannis a câştigat detaşat, totuşi, de Victor Ponta, care nu-şi pierde legitimitatea din cauză că a obţinut un scor foarte bun – mai mult de 45%. De aceea, apare problema care vor fi relaţiile dintre noul preşedinte şi prim-ministrul Victor Ponta.”
Europa Liberă: Şi preşedintele PSD, între timp.
Igor Boţan: „Şi preşedintele PSD. Şi aici trebuie să luăm în consideraţie ceea ce a elaborat mai bun gândirea politică europeană. Şi aici vreau să mă refer la filosoful Jürgen Habermas care spunea că în astfel de condiţii probabil democraţia procedurală este cea care trebuie să răspundă la întrebare. Deci, procedurile care sunt prevăzute de Constituţie şi legile României acum trebuie să fie puse în joc, astfel încât cei care au votat cu un scor de 45% pentru Victor Ponta să se simtă totuşi satisfăcuţi de modul în care este tratat Partidul Social Democrat şi liderul acestuia, care este şi prim-ministru în România.”
Europa Liberă: Dar în mod normal ei preferă să stea pe banca opoziţiei, mai ales după ce adepţii lui Iohannis au anunţat lozinca „Ne luăm înapoi ţara”. Prin urmare, îi exilezi în opoziţie în mod automat printr-o asemenea aserţiune sau îi inviţi la colaborare? Cum procedezi la modul practic, astfel încât să existe democraţie?
Igor Boţan: „La modul practic, dacă avem o democraţie procedurală, vom avea o perioadă de coabitare dintre preşedintele Iohannis şi premierul Victor Ponta. Această coabitare va fi una care va dura probabil nu foarte mult, fiindcă ACL (Alianţa Creştin Liberală) şi-a pus drept scop fuzionarea partidelor care au fondat această alianţă. Deci, PNL şi PDL urmează să constituie o singură forţă politică de dreapta, care va fi una impunătoare. Şi aici, dacă se va realiza unificarea acestor forţe politice, va apărea problema majorităţii parlamentare în Parlamentul României, care ia dat mandat lui Victor Ponta să conducă guvernul României. Aici este important să menţionăm că PNL a făcut coaliţie cu PSD atunci când a câştigat alegerile parlamentare şi l-a numit pe Victor Ponta drept prim-ministru.”
Europa Liberă: Mixajele doctrinare oricând s-au întâmplat în România. Eu mă refer la principiul de funcţionare a acestor relaţii, aplicabile eventual în cazul Republicii Moldova după 30 noiembrie, când cineva va fi perdant şi va trebui să accepte opţiunea majorităţii total diferită, nici măcar nu tangenţială, ca în cazul României. Deci, o opţiune geostrategică diferită. De aceasta vă întrebam cum ar trebui să procedeze civilizat, europeneşte majoritatea câştigătoare, astfel încât să nu pună pe jar minoritatea perdantă?
Igor Boţan: „Eu insist pe această abordare a democraţiei procedurale. Există proceduri prescrise în avans. Faptul că ele sunt scrise în avans oferă...”
Europa Liberă: Unde anume?
Igor Boţan: „În Constituţie şi în legile ţării. Deci, dacă ele sunt prescrise în avans şi dacă alegerile nu vor fi contestate, vor fi recunoscute drept libere şi corecte, atunci cei care pierd chiar la limită sau, cum aţi numit dumneavoastră, la mustaţă, vor trebui să se conformeze, dacă se va întruni o majoritate, chiar dacă această majoritate nu va fi una covârşitoare, una detaşată. Pur şi simplu, nu există alte soluţii. De aceea contează foarte mult ca alegerile să fie libere şi corecte. La fel ca şi în România, contează că alegerile vor fi considerate libere şi corecte şi atunci tot jocul politic, dacă îi putem spune aşa, va fi unul, la început, de coabitare dintre Iohannis preşedinte şi Ponta prim-ministru până la ceea ce a fost anunţat, iarăşi, în avans, constituirea unei forţe politice de dreapta dintre PDL şi PNL. Şi atunci PNL din Parlament va trebui să se detaşeze de PSD din Parlament, care i-a oferit mandat de premier domnului Ponta. Atunci, iarăşi, în conformitate cu Constituţia şi legile României, vom vedea dacă se va forma o nouă majoritate şi Victor Ponta va fi nevoit să-şi depună demisia.”
Europa Liberă: Dumneavoastră mă duceţi în politologia aplicată. Eu revin la întrebări abstracte. Este etic atunci când câştigi puterea să-ţi inviţi adversarul, de exemplu, într-o funcţie să-i dai o demnitate în schimbul unor condiţii? Aşa cum, să facem trimitere la situaţia din 2005, când Voronin a acceptat nişte condiţii înaintate de opoziţia dură, le-a dat funcţii, aşa a ajuns Iurie Roşca în cabinetul de miniştri. E o coabitare etică, morală în politică?
Igor Boţan: „Pot răspunde la întrebarea dumneavoastră tot cu o întrebare: dar este etic să faci compromisuri compromiţătoare? Deci, dacă regulile au fost stabilite în avans şi post-factum se formează o majoritate la limită, eu cred că o astfel de majoritate este absolut etică. Problema etică nu se pune atâta timp cât regulile de joc au fost formate în avans, au fost publicate şi le cunoaşte toată lumea. Dacă domnul Iohannis vine cu un mesaj şi cu o lozincă – „Justiţie indiferent de culoarea politică” – eu cred că acest mesaj este mult mai important decât reverenţele în favoarea celor învinşi. Mai cu seamă că România şi-a rezolvat problemele strategice, este o ţară membră a Uniunii Europene şi NATO, deci, este într-un cadru absolut clar, cu valori absolut clar, bine definite. Şi aici nu cred că este loc pentru probleme de etică, dacă alegerile au fost considerate libere şi corecte.
Acelaşi lucru se referă şi la Republica Moldova: trebuie să alegem între vectorul european şi vectorul euroasiatic. Dacă e aşa şi dacă regulile sunt cunoscute în avans şi ştim cum se pot constitui majorităţile, şi toată lumea recunoaşte aceste reguli, atunci nu există loc pentru îndoieli, atitudini îndoielnice, atitudini şovăielnice faţă de cum vom proceda după alegeri. Părerea mea este că aici e nevoie şi de o atitudine tranşantă, mai ales dacă este vorba despre vectorul de dezvoltare a ţării şi dacă se ia în consideraţie contextul. Iar contextul acum este că în România a învins o forţă politică care pune justiţia deasupra intereselor şi culorii politice, ceea ce este un lucru foarte bun, benefic pentru Republica Moldova. Iar de cealaltă parte avem victoria la alegerile parlamentare din Ucraina a forţelor proeuropene. Deci, însăşi acest context, într-un fel, îi face o aluzie Republicii Moldova, clasei politice cum ar trebui să procedeze după alegerile parlamentare din 30 noiembrie anul curent.”
Europa Liberă: Deci, întrezăresc în fermitatea dumneavoastră sprijinirea opţiunii de cândva a preşedintelui de atunci, a lui Vladimir Voronin, care spunea: „Câştigătorul să ia întreg Parlamentul, după formula grecească”. Adică, să nu mai menajeze perdanţii, să răsuflece mânicile şi să-şi îndeplinească programul pentru care a fost votat.
Igor Boţan: „Cu condiţiile pe care le-am formulat – alegerile să fie libere şi corecte, iar regulile de joc să fie anunţate şi acceptate în avans. Dacă aceste condiţionări sunt respectate, eu nu văd loc pentru menajamente. Eu cred că mai ales acum, în situaţia în care se află Republica Moldova, atitudinile trebuie să fie foarte ferme şi detaşate de compromisuri compromiţătoare.”
Europa Liberă: Şi mai este o condiţie – cei care vor să ia puterea să anunţe foarte clar, univoc, fără tertipuri propagandistice, ce au de gând să facă imediat după alegeri.
Igor Boţan: „De acord. Şi aici mai este un factor, iarăşi, legat de context, Republica Moldova are semnat şi ratificat un acord de asociere cu Uniunea Europeană, care este obligatoriu pentru autorităţile Republicii Moldova, care au nevoie de un plan de acţiuni trasabil pentru următorii zece ani de zile. Foarte-foarte exact se cunoaşte ce are de făcut Republica Moldova în următorii zece ani.”
Europa Liberă: Dar poate veni o putere care spune: „Nu suntem de acord, tăiem poala şi am plecat”…
Igor Boţan: „Poate veni o astfel de putere. Dar dacă este responsabilă nu poate face abstracţie de foarte multe lucruri de context despre care noi am discutat aici. Sunt cel puţin trei lucruri fundamentale – România, Ucraina şi obligaţiunile faţă de Uniunea Europeană. Deci, dacă cei care pot veni cu un alt vector decât cel european sunt capabili să învingă acest factor de context, atunci să fie buni şi să ne spună cum vor face acest lucru.”
Europa Liberă: Ei ar spune că în balanţă este Moscova, care, vedem noi, în contextul mondial, trage destul de greu.
Igor Boţan: „Trage destul de greu. Numai că ei nu trebuie să uite cum vor face comerţ cu Rusia peste capul Ucrainei. Şi chiar dacă invocă faptul că şi Republica Moldova, şi Ucraina sunt ţări membre ale OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului), nu trebuie să uite că şi Rusia este membră a acestei organizaţii, ceea ce nu împiedică Rusia să introducă embargouri împotriva comerţului cu Republica Moldova. Nu cred că Ucraina ar fi mai puţin motivată, în caz dacă Republica Moldova devine duşmănoasă Ucrainei, să recurgă exact la aceleaşi instrumente la care recurge Federaţia Rusă. Deci, jocul este unul foarte complex, iar Republica Moldova, fiind un stat slab, cu o economie slabă, dependentă de conjunctură şi de context, trebuie să aibă un comportament care asigură ţării noastre cel puţin posibilitatea de a se moderniza şi de a se dezvolta absolut normal.”
