Linkuri accesibilitate

În ajunul summitului G20 de la Brisbane


Reuniunea va fi consacrată mai ales relansării creșterii economice globale, imunizării sistemului bancar la noi șocuri și eliminării unor „portițe” legale exploatate de companiile transnaționale.

Summit-ul liderilor din grupul G20 care începe sâmbătă în Australia se prefigurează ca o confruntare între liderii occidentali și președintele rus Vladimir Putin în urma noilor informații privind intrări de trupe rusești în estul Ucrainei. Detalii într-o relatare a corespondentului agenției Reuters, Matt Siegel, sintetizată de Mircea Țicudean.

Ucraina a acuzat mereu Rusia că le trimite soldați și armament separatiștilor din estul Ucrainei. Kievul spune că se teme de o nouă ofensivă rebelă în conflictul soldat deja cu peste 4000 de morți.

Aflat deja în orașul summit-ului G20 de sâmbătă și duminică, la Brisbane, Australia premierul britanic David Cameron a condamnat vineri acțiunile Rusiei ca inacceptabile, atrăgând atenția că ele ar putea atrage Moscovei sancțiuni și mai dure din partea Statelor Unite și Uniunii Europene.

„Încă mai sper că Rusia va da întâietate rațiunii și va recunoaște că este nevoită să permită Ucrainei să se dezvolte ca o țară independentă și liberă, liberă să facă alegerea pe care o dorește”, a spus Cameron.

Rusia neagă că ar trimite trupe sau tancuri în Ucraina.

Dar violențele în creștere, încălcările armistițiului și relatările despre convoaie fără semne distinctive circulând în estul Ucrainei dinspre granița rusă au trezit temeri că șubredul acord de încetare a focului de la 5 septembrie s-ar putea prăbuși cu totul.

Summit-ul G20 de la Brisbane va fi consacrat mai ales relansării creșterii economice globale, imunizării sistemului bancar la noi șocuri și eliminării unor „portițe” legale exploatate de companiile transnaționale.

Reuters scrie însă că odată ce temele economice deja au cam fost convenite, în prim-planul întrunirii din Australia se mută problemele de securitate.

Președintele Statelor Unite Barack Obama, aflat vineri în Myanmar, urmează să meargă la Brisbane sâmbătă și va discuta nemulțumirile față de situația din Ucraina cu un grup de lideri europeni în frunte cu cancelarul german Angela Merkel, președintele francez François Hollande și premierul britanic David Cameron.

În perioada de pregătire a summit-ului în Australia s-au făcut auzite voci cerând anularea invitației președintelui rus Putin, date fiind acțiunile Rusiei în Ucraina și doborârea avionului malaiezian cu australieni la bord în iulie deasupra zonei ucrainene controlate de separatiștii sprijiniți de Kremlin.

Tensiunile au fost sporite și mai multe de relatările că un convoi de nave de război rusești au sosit săptămâna aceasta în apele internaționale de la nord de Brisbane.

Premierul australian Tony Abbott a spus că este neobișnuit, însă nu lipsit de precedent ca navele rusești să înainteze așa de mult spre sud.

Cancelarul german Angela Merkel, aflată la Auckland în Noua Zeelandă, a spus că nu este foarte îngrijorată de prezența navelor rusești la nord de Australia, ci de situația din Ucraina.

„Ceea ce mă îngrijorează mai mult este că integritatea teritorială a Ucrainei este violată și că acordul de la Minsk nu este respectat”, a spus Merkel, cu gândul la armistițiul din 5 septembrie.

În afara Ucrainei, crizele din Orientul Mijlociu se vor afla pe agenda summit-ului G20 din Australia. În ajun, vineri, premierul britanic David Cameron a spus că britanicii care devin luptători în străinătate ar putea fi împiedicați să revină acasă în baza unor noi legi dure îndreptate împotriva militanților organizației Statului Islamic, are acționează mai ales în Irak și Siria. Cameron a elaborat legislația în septembrie, iar astăzi a spus în Australia că ea va intra în vigoare „curând”, fără să precizeze când anume. Cameron a mai spus că noile legi antiteroriste pot interzice avioanelor de pasageri să aterizeze în Marea Britanie dacă liniile ariene ignoră de pildă listele negre cu pasageri sau nu se supun verificărilor cerute de autoritățile britanice.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG