Ion Preaşca analizează pe portalul Mold Street de ce preţul gazelor de la Gazprom până în Moldova creşte de zece ori. Autorul face trimitere la o analiză care relevă că preţul de cost al gazelor la Gazprom este de zece ori mai mic. „Astfel în primul trimestru al anului, când potrivit Moldovagaz, Republica Moldova a plătit un tarif de import de peste 374 de dolari pentru o mie de metri cubi, costul de producţie la Gazprom a fost de 37,13 de dolari.
În condiţiile în care datele vamale ruseşti şi moldoveneşti disponibile arată că între Moldovagaz şi Gazprom nu există intermediar, apare întrebarea de unde apare diferenţa de 337 de dolari”, scrie autorul. Ion Preaşca constată că diferenţa de preţ se explică prin costurile pentru serviciile de tranzit prin Ucraina, care ajung la circa 10% din tariful final, dar şi prin taxa vamală de 30%, aplicată de Federaţia Rusă la exportul de gaze. „În plus mai sunt şi alte costuri pentru serviciile de transport şi proceduri vamale, dar şi profitul pe care îl obţine Gazprom”, menţionează autorul.
Marin Basarab critică în „Timpul” autorităţile de la Chişinău pentru lipsa de atitudine după incidentul de pe Aeroportul Internaţional Chişinău când liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, nu a fost lăsat de un grup de veterani să zboare spre Moscova prin sala VIP. Marin Basarab constată că „Şevciuk îşi permite să ameninţe cu răzbunarea, iar guvernanţii moldoveni tac, ascunzându-se după diplomaţie şi rugându-se să nu fie provocaţi transnistrenii”. Conculzia autorului? „Acest tip de diplomaţie se numeşte mai degrabă laşitate”.
„Produsele moldovenești, încotro?”, este titlul unui articol semnat Virginia Nica în „Ziarul Naţional”. Jurnalista constată că în timp ce experții recomandă statele europene ca destinație pentru produsele moldovenești, datele oficiale arată că fermierii autohtoni nu se desprind de piața estică. Iată opinia economistului Iurie Morcotîlo de la Centrul Analitic „Expert-Grup”: „modelul economic acceptat timp îndelungat este de a orienta exporturile spre piețe comode și cunoscute, cum ar fi Rusia. Este absolut necesar ca fermierii să aibă o strategie de diversificare pentru a accede pe piețe noi. În așa mod vor fi diminuate riscurile și vor putea beneficia de oportunități ”.
„Ziarul Naţional” lansează şi campania de încurajare a tuturor alegătorilor să facă uz de dreptul lor de a alege viitoarea guvernare. Concluzia ziariştilor este că tot mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova aleg să nu-și folosească votul în ziua alegerilor. Dacă în 1994, 79 la sută din alegători au mers la urne, în 2010, procentul acestora a scăzut până la 59 %. Până la alegeri, mai multe personalități din diferite sfere de activitate din Republica Moldova vor veni cu mesaje de mobilizare a oamenilor pentru a merge la vot. Scriitorul Vladimir Beşleagă, bunăoară, îşi pune mari speranţe în tinerii de astăzi, pentru că ei pot să influenţeze viitorul ţării. „Îi îndemn să fie mai activi acum, când Republica Moldova se află într-un moment crucial” este mesajul scriitorului.
Reporterii „Jurnal de Chişinău” citează dintr-un studiu realizat recent de UNICEF Moldova şi Ministerul Sănătății, în care se constată că doar o treime din tineri posedă metodele principale de prevenire a HIV, iar 7,6% din adolescente de 15-19 ani au născut sau sunt însărcinate cu primul copil. Mai mult, fiecare al doilea băiat şi a cincea fată a început să consume alcool înainte de vârsta de 15 ani. „Fetele trebuie anunţate din timp că atunci când consumă un pic de alcool să nu se lase pradă emoţiilor, astfel pot evita sarcini nedorite şi infecţii. De asemenea, trebuie să existe cât mai multe ore educative în şcoli”, crede medicul obstetrician-ginecolog, Maxim Calaraş.
