Datele Comisiei Electorale Centrale arată că la alegerile parlamentare din 2010 au participat câteva mii de alegători din raioanele controlate de administraţia transnistreană, votând mai ales la secţiile de vot de-a lungul Nistrului, ca cele din Varniţa. Diana Răileanu s-a interesat cât de mare poate fi interesul faţă de alegerile parlamentare de la 30 noiembrie şi unde vor putea vota locuitorii din stânga Nistrului.
Pentru a participa la scrutinul parlamentar din acest an alegătorii din stânga Nistrului au la dispoziţie 26 de secţii de vot, cu patru mai multe faţă de alegerile parlamentare din 2010. Majoritatea au fost deschise, în mod tradiţional, în localităţile așezate de-a lungul râului Nistru şi controlate de autorităţile constituţionale.
Experienţa scrutinelor din anii precedenți demonstrează că locuitorii din regiunea transnistreană nu au un interes sporit faţă de alegerea viitorului parlament. Potrivit Registrului de stat al alegătorului, în raioanele de est ale Republicii Moldova sunt peste 250 de mii de cetăţeni cu drept de vot. La parlamentarele din 2005 au votat 8 mii de locuitori din regiunea răsăriteană, iar la cele anticipate din 2010, puţin peste şapte mii. Numărul modest de alegători, crede vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale, Ştefan Urâtu, se explică prin accesul limitat la informaţia despre concurenții electorali:
„Este o corelaţie directă, aş spune, între impedimentele create de către regimul de acolo, regimul separatist şi, poate, un interes diminuat din partea autorităţilor constituţionale de a obliga, totuşi, regimul respectiv să nu creeze impedimente în exercitarea drepturilor constituţionale ale cetăţenilor din acea parte.”
Majoritatea partidelor politice nu merg la întâlniri cu alegătorii din stânga Nistrului din motive de securitate, susţine Ion Manole, preşedintele Asociaţiei Promo-Lex, organizaţie care a monitorizat alegerile din ultimii ani. El nu exclude că administraţia din stânga Nistrului ar putea să profite de pe urma acestei situaţii, organizând, în ziua scrutinului, transport pentru alegătorii din regiune pe care să-i îndemne să voteze pentru un concurent electoral anume:
„Cetăţenii trebuie să aibă un vot conştient, or până în ziua alegerilor ei trebuie să aibă acces egal la toţi concurenţii electorali, să se întâlnească cu aceşti concurenţi electorali, să-i asculte, să facă comparaţii, să le pună întrebări. Noi, pentru circa zece la sută din alegători, nu avem respectate aceste condiţii. Dacă vor exista situaţii prin care administraţia de acolo ar organiza deplasarea cetăţenilor la urnele de vot, dacă ei vor primi anumite indicaţii, din altă parte, pentru a vota un anumit concurent sau concurenţi electorali, atunci considerăm că aceste voturi nu vor fi făcute conştient de alegători.”
Până în prezent, partidele politice nu au fost prea active în a se promova în stânga Nistrului, iar cei care au îndrăznit să facă acest lucru, au fost intimidaţi de forţele de ordine din regiune. Cel mai recent incident a avut loc la finele săptămânii trecute, când activişti liberali au fost reţinuţi de aşa numiţii grăniceri transnistreni la trecerea Coşniţa-Dubăsari, după ce se întorceau de la o întâlnire cu alegătorii din Grigoriopol.
