Linkuri accesibilitate

Armand Goșu: „Interesul pentru zonă se datorează nu performanţelor R. Moldova, ci războiului tragic din Ucraina”


Un interviu pe teme de actualitate internațională cu analistul politic de la București.

Europa Liberă: Ministrul de Externe al Georgiei, Maia Panjikidze şi-a anunţat demisia dupa demiterea ministrului georgian al Apărării, Irakli Alasania. Ambii, din cîte se ştie, pledau pentru aderarea Georgiei la UE şi intrarea ţării în NATO. Înainte de a fi demis, Alasania criticase o serie de reţineri în rândul conducerii Ministerului Apărării şi al armatei drept „atacuri politici” îndreptate împotriva cursului Geogiei de integrare euro-atlantică. Dvs, dle Goşu, vedeţi anumite consecinţe şi riscuri de pe urma acestor demiteri, ţinând cont de faptul că Georgia este în prezent aliatul-cheie al Occidentului în regiunea Caucazului?

Armand Goşu: „Sunt riscuri, dar aceste riscuri sunt mai mari sau mai mici, în funcţie de ce se va întâmpla în următoarele zile, în funcţie de cine va fi numit. Ştim că pe postul de ministru al Apărării este un consilier al primului ministru Garibaşvili. Mai degrabă e un semn mare de întrebare în privinţa acestei numiri la Ministerul apărării în locul lui Alasania. Nu avem încă o nominalizare la Externe în locul doamnei Panjikidze şi mai e un post foarte important, cel de secretar de stat pentru Integrare Europeană şi Euro-Atlantică. Titularul şi-a dat şi el demisia împreună cu ministrul de Externe, să vedem cine va fi pus acolo. Rămâne de văzut.

Reacţia doamnei ministru a Justiţiei de la Tbilisi a fost că nu e nimic politic, e pur şi simplu o cauză cu iz penal sau civil. Pur şi simplu au fost cheltuiţi nejustificat nişte bani din fonduri publice, dar e un semn mare de întrebare. Aceste anunţuri au fost făcute de Ministerul de Justiţie, de Procuratură, într-un moment foarte important, când ministrul [Apărării, Irakli Alasania] era în Occident, negocia contracte importante cu Germania, Franţa, cu Statele Unite. Sunt nişte semne de întrebare care, rămân, totuşi, undeva suspendate, în ciuda asigurărilor pe care premierul Irakli Garibaşvili şi apoi preşedintele Georgiei le-au dat celor care găsesc în urma acestor schimbări politice că vectorul pro-vest în Georgia ar putea fi slăbit.”

Europa Liberă: Să mergem mai spre Vest, dle Goşu, în Ucraina, unde duminică au avut loc alegeri în regiunile separatiste Doneţk şi Luhansk. Alegerile au fost recunoscute numai de Rusia, în timp ce comunitatea occidentală şi Kievul le-au respins considerându-le „o farsă” şi nelegitime. În ce măsură vorbim despre o consolidare clară a unui conflict pe o treime din teritoriul ţării vecine?

Armand Goşu: „E vorba clar de o consolidare a „statalităţii” regimurilor separatiste din Doneţk şi Luhansk. Dar trebuie să pornim de la originea acestei evoluţii: în acordurile de la Minsk. În momentul în care negociezi cu separatiştii, cu medierea OSCE şi medierea Rusiei, or semnătura ambasadorului rus este pe acel document, este clar că într-un fel tu, practic, recunoşti aceste entităţi, iar Acordurile de la Minsk, foarte clar, sunt rezultatul eşecului militar al operaţiunii anti-teroriste iniţiate de preşedintele Poroşenko şi desfăşurate între iunie, sfârşit de august, când, practic, se înregistrează eşecul operaţiunii respective. Deci, vom asista la consolidarea acestei entităţi separatiste.

Informaţiile din ultimele săptămâni sunt foarte numeroase în sensul în care sunt documentate transferuri de tehnică militară şi de oameni dinspre Rusia spre Donţek şi Luhansk. Cu siguranţă că Rusia se pregăteşte pentru un conflict de mai lungă durată, iar prin semnalul pe care l-a dat la sfârşitul lui august, ieşirile publice ale preşedintelui Putin, ale consilierilor, ale analiştilor, care se ştie că sunt apropiaţi de Kremlin, Rusia nu va ezita să sprijine entităţile separatiste din Estul Ucrainei, iar preşedintele Poroşenko se pare că a înţeles acest lucru, armata ucraineană pregătindu-se în acest moment mai degrabă pentru operaţiuni defensive în cazul în care se înregistrează atacuri ale separatiştilor sau ale ruşilor sprijiniţi de separatişti, sau invers.”

Europa Liberă: De fapt, cele două ţări despre care am discutat, Georgia şi Ucraina, sunt partenerele Republicii Moldova în calea de apropiere de Uniunea Europeană. Putem spune că Republica Moldova a rămas singură pe acest drum? Că Parteneriatul Estic devine un proiect tot mai slab?

Armand Goşu: „Am forţa puţin realitatea dacă am spune acest lucru. Până una alta, războiul din Ucraina, evenimentele din Ucraina au deschis porţi la Bruxelles şi în alte capitale şi europene, dar mai ales în Statele Unite, porţi care altfel ar fi rămas ferecate. Interesul pentru zonă, pentru ce se întâmplă, se datorează nu performanţelor Republicii Moldova, ci războiului tragic, până la urmă, din Ucraina.

Republica Moldova, Georgia şi Ucraina sunt interesante, dar sunt interesante pentru Occident la pachet, pentru că altfel, în sine, Republica Moldova nu are nicio valoare strategică pentru Occident, deci interesul Republicii Moldova este nu cumva să rămână singură în acest Parteneriat Estic, pentru că dacă va rămâne singură, s-ar putea să nu prea mai intereseze pe nimeni în Vest acest Parteneriat Estic.”

Europa Liberă: În acest context, cât de mare e miza alegerilor din 30 noiembrie? Putem spune că sunt alegeri ordinare, obişnuite, ale unei ţări, sau sunt, de fapt, alegeri cu un puternic substrat geo-stratecic?

Armand Goşu: „Miza este enormă pentru că şi aşteptările sunt foarte mari. Occidentul a livrat cel mai mult Republicii Moldova. Nicio altă ţară din parteneriatul estic nu are regim de visa-free cum are Republica Moldova. Doar cetăţenii Republicii Moldova pot călători în Occident cu paşapoartele, fără vize, pe când ucrainenii sau georgienii au nevoie de vize Schengen sau de viza fiecărei ţări în parte.

În momentul în care livrezi mult unei ţări, ceri foarte mult de la ţara respectivă. În condiţiile în care pe 30 noiembrie se va vota pentru un vector estic de evoluţie a Republicii Moldova, s-ar putea ca dezamăgirea Bruxellesului, a capitalelor occidentale, să fie atât de mare încît multe din oportunităţile care s-au deschis pentru Moldova, pentru Chişinău în aceşti ultimi cinci ani, treptat, treptat să se închidă.

Problema este, din punctul de vedere al capitalelor occidentale, menţinerea cursului spre Vest, spre consolidarea apropierii R. Moldova de Uniunea Europeană, transferarea în bune practici în Republica Moldova a Acordului de Asociere şi a Acordului de Liber Schimb. Aici, sigur, aşteptările sunt foarte mari, să nu mai vorbim de aşteptările, din păcate, nici până astăzi satisfăcute, privind lupta împotriva corupţiei în Republica Moldova.”

Europa Liberă: În ce măsură poate miza Republica Moldova în continuare pe ajutorul şi susţinerea din partea României, în proiectul apropierii Moldovei de Uniunea Europeana, ţinând cont de faptul că ţara vecină este şi ea în campanie electorală? Şi în general, România, ca ţara membră NATO, are un cuvânt de spus în menţinerea securităţii în regiune?

Armand Goşu: „Sigur că fiind o ţară de frontieră în NATO şi în Uniunea Europeană, România contează. Nu este o ţară mică, nu vorbim despre o ţară de dimensiunile Estoniei sau Letoniei, este o ţară de peste douăzeci de milioane de locuitori, este o ţară care are o frontieră foarte lungă cu un stat din afara Uniunii Europene, deci, sigur că ce spune Bucureştiul este luat foarte în serios la Bruxelles, la cartierul general NATO, tocmai pentru că e o ţară de margine şi multe lucruri depind de poziţionarea României.

Problema e că pentru a promova ţări din Parteneriatul Estic, România singură nu poate să facă acest lucru. Nu e în poziţia asta. România însăşi, dacă vă uitaţi, e răvăşită de conflicte interne, care sper să se epuizeze după 16 noiembrie, când are loc turul doi al alegerilor prezidenţiale. Ce ar putea să facă România şi a încercat să facă în ultimii ani în anumite momente, e drept, nu este din păcate o continuitate, este să coalizeze interese în Polonia, Ţările Baltice, cât s-a putut şi în alte ţări din Uniunea Europeană, ca toate aceste state, cinci, şase, şapte, să promoveze pe agenda Bruxellesului Republica Moldova, Ucraina, Georgia, pentru că altfel, singură România nu este suficient de puternică cît să-şi permită să blocheze nu ştiu ce decizii care se negociază la Bruxelles, să spunem din raţiuni de: livraţi ceva Republicii Moldova sau livraţi ceva Ucrainei sau aşteptăm peste două săptămâni viza free pentru cetăţenii georgieni.”

XS
SM
MD
LG