Comisia Electorală Centrală a demonstrat astăzi, în faţa jurnaliştilor, că scrutinul parlamentar din 30 noiembrie va arăta mult mai modern. Cabine şi urne noi de vot, de culoare albă, la fel, în toate secţiile din ţară, un registru electronic care să ţină evidenţa în regim online a votanţilor - sunt doar câteva noutăţi din ziua votării, devenite posibile graţie unor ajutoare consistente acordate de guvernele Norvegiei şi Suediei. În ce mod întăresc toate aceste ajustări tehnice siguranţa votului însă, adică încrederea că votul cetăţenilor nu va fi fraudat?
La scrutinul din 30 noiembrie, fiecare cetăţean ajuns la secția de votare va beneficia de asistenţa a doi funcţionari electorali, numiţi operatori. Ei vor fi dotaţi cu laptopuri pentru a verifica dacă alegatorul figurează în lista electronică şi vor avea sarcina să confrunte datele cu caracter personal din actele de identitate prezentate cu cele trecute în registrul electronic.
Abia după asta alegătorul va putea merge la membrii comisiei pentru a primi un buletin de vot. În acest an, nu vor mai fi utilizate cabinele tradiționale cu draperii protectoare din stofă. Noile cabine sunt din plastic şi au trei pereţi, ceea ce este suficient pentru a fi asigurat secretul votului, spun responsabilii de la CEC.
Cele aproape 7.000 de cabine şi 10.000 de urne de vot au costat 7 milioane de lei şi au fost procurate cu suportul Guvernului Norvegiei, iar laptopurile ce vor fi puse la dispoziția secțiilor de votare au fost achiziţionate cu ajutorul Guvernul Regatului Suediei, costând alte 30 milioane de lei. Urnele de vot vor avea sigilii cu inscripţia „CEC” şi vor fi marcate cu un număr de ordine format din 6 cifre. Astfel încât se va putea identifica proveniența fiecărui lot de buletine. O altă noutate sunt cabinele de vot adaptate pentru persoanele în scaun rulant.
Şeful CEC, Iurie Ciocan, spune că graţie noilor achiziţii, vor exista câteva măsuri de control menite să zădărnicească eventualele tentative de fraudare a alegerilor:
„În primul rând, evidența electronică a faptului participării la votare prin intermediul acestui sistem informaţional. Doi, în fiecare act de identitate va fi aplicată ştampila de control privind faptul participării la votare. În lista electorală fiecare alegător va semna că a primit buletinul de vot şi fiecare funcţionar electoral va semna că a eliberat buletinul de vot acestui alegător. În aceste condiţii, noi avem cel puţin trei nivele de control că alegătorul a primit buletinul de la un funcţionar electoral bine instruit şi anume acel alegător a avut dreptul să voteze”.
În ultimii ani, Suedia a ajutat mult CEC în modernizarea sistemului electoral. Şeful Departamentului pentru cooperare din cadrul Ambasadei Regatului Suediei în Republica Moldova, Henrik Huitfeldt, spune că rezultatele sunt încurajatoare.
„Potrivit unei evaluări recente, managementul procesului electoral de către CEC s-a îmbunătăţit mult. Totuşi, mai există şi provocări: calitatea înregistrării alegătorilor trebuie să fie îmbunătăţită în continuare şi, nu în ultimul rând, e necesară o mai bună cooperare cu alte registre de stat, cum ar fi Registru şi Cadastru”.
Potrivit coordonatorului rezident ONU și reprezentant rezident PNUD în Republica Moldova, Nicola Harrington-Buhay, pe lângă soluţiile tehnice, s-a investit în instruirea personalului implicat în organizarea alegerilor:
„Cred că e foarte important este ca sistemele înseşi să funcţioneze corect. Şi registrul electronic al alegătorului este un pas pentru a construi această încredere în sistemul electoral. De asemenea, s-a investit foarte mult în instruirea angajaţilor secţiilor de votare, dar şi al staffului electoral, pentru ca să-şi cunoască funcţiile şi să-şi îndeplinească corect rolurile în ziua alegerilor”.
Nicole Harrington-Buhay se declară convinsă că procesele electorale bine administrate şi transparente ar putea contribui la creşterea încrederii oamenilor în procesul electoral, respectiv, ar duce la o participare mai mare la scrutin. Or rata înaltă de participare înseamnă şi o legitimitate mai sigura a celor aleși.
