Linkuri accesibilitate

Finanțarea partidelor politice


Partidele se întorc deseori spre o finanțare ilegală, oferindu-le donatorilor favoruri si avantaje în eventualitatea ca vor ajunge la putere gratie acestor donații.

Finanțarea partidelor politice a prilejuit, vreme îndelungata, chiar si in occident, o ciudata entorsa morala. Politicieni, altminteri Onești si Devotați binelui public au putut sa aprovizioneze haznaua golită a partidelor lor prin manevre frauduloase, sau aflate la limita fraudei. Multi au facut asta chiar din idealism politic. Câta vreme nu ducea la îmbogățirea personală a unor demnitari, finanțarea partidelor prin comisioane si donații nedeclarate nu era considerată chiar un delict.

E interesat de remarcat ca noțiunea de partid nu are, in multe tari, un echivalent juridic. In Franta, oricât de uluitor ar părea, partidele politice nu au avut pana in 1989 un statut propriu. Partidele funcționau, in franta, pe baza unei legi a asociațiilor care data din 1901.

Nu numai franta, dar si tari cu o tradiție democratica tot atat de veche, cum sunt Germania sau Belgia, s-au dotat foarte tardiv cu o lege a finanțării partidelor. Partidele politice au acum o personalitate juridică si dispun de un sistem de finanțare complex, care combina o sursa publica -- banii statului -- si surse private, din donații sau cotizații.

Adoptate târziu,morgile privind finanțarea partidelor nu au corespuns inițial realității. In Germania, Franta, Italia sau Belgia partidele aflate la putere au continuat sa primeasc comisioane din partea unor mari firme care obțineau in schimb contracte publice.

Asa s-a întâmplat in Belgia, in anii 1990, cand secretarul general al NATO de atunci, belgianul Willy Claes, a trebuit sa demisioneze deoarece încasase, pe vremea cand era in guvernul Belgiei, un important comision pentru partidul sau din partea unei firme italiene de armament care dorea sa obțină o comanda din partea statului belgian.

La fel, tot prin comenzi de armament, de asta data pentru export, se explica si unele din donațiile de care a beneficiat, in aceeași perioada, partidul crestin-democrat german, prin intermediul direct al cancelarului de arunci -- si parintele reunificării -- Helmut Kohl.

In Austria, chiar si astăzi, partidele politice pot primi finanțare din străinătate fără niciun control asupra sursei banilor; Austria e chiar o țară in care partidele politice au voie să primească donații anonime.

Legea finanțării partidelor in Germania rămâne insa un model, cu atat mai mult cu cat ea a influențat legislația in alte țări. Principiul de bază, fundamental, al finanțării partidelor este acela că partidele politice si reprezentanții lor in instituțiile legislative si executive nu trebuie să-și datoreze functionarea unei Finanțări exterioare.

A câștiga alegerile costă insa foarte mult, campaniile electorale sunt foarte costisitoare iar fondurile legale ale partidelor sunt limitate. Asa încât, partidele se întorc deseori spre o finanțare ilegală, oferindu-le donatorilor favoruri si avantaje in eventualitatea ca vor ajunge la putere gratie acestor donații.

----------

În Republica Moldova o lege mai restrictivă despre finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, amânată mai bine de un an, a fost votată doar în prima lectură.

Prin urmare, în actualul scrutin regulile de joc rămân pe vechi: partidele politice nu primesc bani de la buget în schimbul restricţionării donaţiilor, nu riscă sancţiuni prea dure pentru ascunderea finanţatorilor adevăraţi şi nu au de ce se teme de excluderea din cursă pentru finanţări ilicite.

Plafonul donaţiei pe care o poate primi un concurent electoral de la o persoană fizică sau juridică rămâne a fi, în opinia experţilor, extrem de ridicat, ajungând la 2, respectiv 4 milioane de lei.

Obligate pentru prima dată să raporteze şi sursa veniturilor din care sponsorii au adunat donaţiile, partidele au afişat în rapoartele financiare prezentate până în prezent la CEC notificări de genul „salarii, premii sau onorarii” chiar şi în dreptul unor sume de jumătate de milion de lei.

Prin urmare, experţii nu pun la îndoială că şi în această campanie concurenții recurg la schema „donatorilor fictivi”, în realitate donaţiile provenind de la lideri, mai cu seamă financiari, ai partidelor. Este şi opinia expertului de la IDIS Viitorul Veaceslav Berbeca:

„Asta este una dintre schemele pe care le folosesc politicienii – atunci când persoane interpuse figurează ca donatori şi alţii sunt de fapt cei care dau banii. Şi în alegerile din 2009 şi 2010 pe listele partidelor au figurat persoane care chipurile ar fi donat sume foarte importante de bani, dar nici pe aproape nu aveau de unde să doneze astfel de resurse.”

Veaceslav Berbeca spune că teoretic, autorităţile fiscale şi alte instituţii abilitate ar putea verifica proveniența banilor ajunşi în conturile partidelor şi identifica presupușii donatori fictivi.

„Ar putea controla prin verificarea veniturilor anuale ale persoanelor fizice care fac donaţii.”

În practică, continuă expertul, e puţin probabil că trișările vor fi descoperite, iar partidele - pedepsite. Cel puţin aşa s-a întâmplat şi în campania precedentă - instituţiile statului au rămas inerte la investigaţiile din presă, care demonstrau că listele de donatori ale partidelor erau pline de studenţi, pensionari, şi chiar persoane decedate.

Expertul de la Coaliţia pentru Alegeri libere şi corecte Nicolae Panfil spune că tocmai pentru că nu şi-au dorit o campanie electorală cu reguli prea stricte la capitolul finanţare, parlamentarii au tras de sfori şi nu au adoptat în lectura finală legea despre finanţarea de la buget a partidelor:

„Iarăşi au fost careva interese, probabil, pentru a nu a fi trecut acest proiect. Nu s-a dorit sau nu s-a găsit un compromis pe anumite detalii importante din acest proiect de lege, care a căzut pradă intereselor politice, intereselor înguste de campanie.”

Această lege, lăsată moştenire viitorului parlament, prevede, între altele, micşorarea plafonului de donaţii de la sponsori, împuterniciri sporite acordate CEC-ului pentru verificarea resurselor financiare ale partidelor şi chiar sancţiuni contravenţionale şi penale pentru partidele care îşi vor ascunde finanţatorii.

Previous Next

XS
SM
MD
LG