Linkuri accesibilitate

Eugen Tomac: Locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului ar trebui să se informeze şi să comunice mult mai mult


Deputatul român originar din regiunea Odesa a Ucrainei, în dialog cu Valentina Ursu.

Europa Liberă: Aţi putea să urmaţi exemplul preşedintelui Traian Băsescu, să solicitaţi şi dumneavoastră cetăţenia Republicii Moldova?

Eugen Tomac: „Am cetăţenia română şi sunt bucuros de acest lucru. Soţia mea este cetăţeană a Republicii Moldova. Şi, probabil, la un moment dat, dacă şi copiii mei - am doi copii, un băiat şi o fetiţă - vor dori să fie şi cetăţeni ai Republicii Moldova, atunci în mod cert vom fi o familie de basarabeni şi cu cetăţenia Republicii Moldova şi cetăţenia română. Este un lucru bun.

De altfel, eu m-am luptat mai mult ca românii din Republica Moldova să obţină cetăţenia română să reintre în drepturi. Şi am făcut-o cu toată dăruirea şi m-am bucurat că în toţi aceşti ani, de când sunt implicat în acţiunea politică din România, am avut un suporter care niciodată nu a spus „nu”, indiferent de propunerile pe care le-am făcut legate de românii din Republica Moldova. Şi aici mă refer la preşedintele Traian Băsescu. L-am întrebat pe domnul preşedinte dacă va rămâne în vigoare solicitarea cetăţeniei Republicii Moldova, tot timpul mi-a spus „da” hotărât.

Eugen Tomac
Eugen Tomac

Şi mă bucur, într-un fel, că această legătură între preşedintele Traian Băsescu şi Republica Moldova se va întări şi mai mult, pentru că e un gest simbolic pe care îl face din convingere şi din solidaritate cu tot ceea ce înseamnă Republica Moldova astăzi, cu toţi cetăţenii ei. Indiferent de supărări, indiferent de aşteptări, suntem oameni şi este bine că avem şi aceste sentimente de solidaritate. Iar pentru mine reprezintă o satisfacţie enormă acest pas tocmai pentru că m-a susţinut enorm în tot acest demers de a schimba legislaţia în România în materie de redobândire a cetăţeniei române.

M-a susţinut enorm în tot ceea ce înseamnă procesul de apropiere între cele două maluri ale Prutului. Şi sunt convins că şi după ce îşi va încheia mandatul, va putea ajuta cetăţenii Republicii Moldova, pentru că preşedintele Băsescu are un portofoliu de relaţii internaţionale extraordinar. Şi este important ca, pe lângă liderii politici de la Chişinău, să mai meargă cineva să susţină în lumea mare cauza Republicii Moldova. Şi în calitate de cetăţean al Republicii Moldova să ştiţi că o va face cu foarte multă convingere.”

Europa Liberă: Domnule Tomac, experţii constată că, pe fundalul răcirii relaţiei dintre Chişinău şi Moscova, se fructifică şi mai mult relaţia dintre Chişinău şi Bucureşti. Aşa să fie? Dacă este rău la Est, este bine la Vest?

Eugen Tomac: „Este foarte bine că relaţia între România şi Republica Moldova a intrat într-o nouă dinamică. Eu sunt în punctul în care mi-am atins obiectivul pe care mi l-am propus în urmă cu ceva ani, şi anume acela de a trezi un interes major din partea clasei politice de la Bucureşti faţă de ceea ce înseamnă Republica Moldova, indiferent de culoarea politicienilor. Unii înţeleg mai mult, alţii mai puţin.”

Europa Liberă: Este adevărat că şi astăzi la Bucureşti mai sunt politicieni care nu cunosc realităţile din Republica Moldova.

Eugen Tomac: „Majoritatea nu le cunosc. Şi să ştiţi că majoritatea politicienilor şi din Republica Moldova nu cunosc în esenţă ce se întâmplă în România astăzi. Şi ar trebui să se informeze mult mai mult şi să comunice mult mai mult.”

Europa Liberă: Dar relaţia moldo-română are de câştigat de pe urma faptului că s-a îngheţat, să zic aşa, temporar cooperarea dintre Chişinău şi Moscova?

Eugen Tomac: „Relaţia între Republica Moldova şi Federaţia Rusă a intrat într-o nouă etapă. Şi eu mă bucur că în sfârşit există mai multă determinare la Chişinău în a aborda pragmatic lucrurile. Republica Moldova nu poate închide definitiv uşa Federaţiei Ruse, aşa cum Federaţia Rusă nu ar trebui să persiste în acest şantaj pe care îl practică nu numai în relaţia cu Republica Moldova.

Uitaţi-vă ce nenorociri s-au întâmplat în Ucraina. Şi există şi alte foste state sovietice care au avut de suferit în urma acestor conflicte diplomatice sau de ordin economic între Moscova şi alte state.

În schimb, relaţia cu România trebuie privită prin prisma perspectivelor care există pentru Republica Moldova. Republica Moldova se învecinează cu România în Vest, pentru că am fost cândva o ţară, suntem aceeaşi naţiune. Eu niciodată nu voi renunţa la discursul acesta, prin care încerc să pun în evidenţă lucruri clare, pe care de multe ori politicienii nu au suficiente cuvinte pentru a le explica.”

Europa Liberă: Dar cât pragmatism astăzi este pus la baza cooperării dintre Bucureşti şi Chişinău? Sau predomină simbolismul?

Eugen Tomac: „Nu. S-a trecut într-o nouă etapă. Faptul că există deja un cadru juridic care ne permite să comunicăm mult mai mult, există o serie de acorduri semnate în ultimii patru ani.”

Europa Liberă: Omul simplu nu se gândeşte la acordurile semnate între state, între guverne.

Eugen Tomac: „Omul simplu ştie că îşi poate trimite copiii la studii în România şi nu plăteşte nimic. Omul simplu ştie că îşi poate obţine cetăţenia română cu care circulă şi se angajează oriunde în Europa în câmpul muncii, fără niciun fel de obstacol. Cetăţenii români sunt şi cetăţeni europeni, deci automat au toate drepturile pe care le au şi ceilalţi europeni.

Omul simplu ştie că în Republica Moldova s-au schimbat foarte multe lucruri de când actualul guvern a făcut foarte multe pentru societate. Şi se vede cu ochiul limpede, numai dacă te plimbi prin Republica Moldova şi te uiţi la drumurile care au fost reconstruite în ultimii ani. Relaţia între România şi Republica Moldova a intrat într-o nouă etapă, pentru că s-a pus o nouă temelie extrem de importantă, începând de la declaraţia din 2010 privind integrarea europeană, şedinţa comună de guvern de la Iaşi, unde s-au semnat o serie de acorduri, unde s-au pus baze pentru gazoduct.”

Europa Liberă: Când va fi funcţional acest gazoduct?

Eugen Tomac: „Eu sper să vă dea guvernul de la Chişinău răspunsul cât mai urgent.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, cei de la Bucureşti, ce răspuns ne daţi?

Eugen Tomac: „Eu, din câte ştiu, din punct de vedere al Bucureştiului, nu există nicio problemă.”

Europa Liberă: Deci, va curge gazul românesc prin ţevile gazoductului Iaşi-Ungheni?

Eugen Tomac: „Eu vreau să spun altceva, cred că aceste exemple de bună practică, gazoductul, interconectarea energetică, crearea unor noi poduri peste Prut, sunt doar o parte din ceea ce trebuie să se facă în relaţia bilaterală. Eu vreau ca gazoductul acesta să se extindă, ca în caz de necesitate România să acorde gaz atâta cât are nevoie Republica Moldova. Este nevoie ca aceste proiecte să se extindă. Important este că am depăşit o etapă, etapa neîncrederii. Între Bucureşti şi Chişinău a existat o lungă perioadă în care pur şi simplu lucrurile nu au comunicat. Şi rolul meu a fost de a sparge această gheaţă care exista, pentru că era o relaţie percepută greşit şi dintre-o parte, şi din alta. Acum s-a trecut la faza directă şi acesta este un lucru foarte bun.”

Europa Liberă: Dar această apropiere dintre Bucureşti şi Chişinău nu este văzută cu ochi buni peste Nistru. Oricare acţiune comună, organizată cu sprijinul celor două autorităţi de pe malurile Prutului este interpretată ca o sperietoare a unirii.

Eugen Tomac: „Scoateţi din calcul Bucureştiul şi daţi-mi şi mie un singur exemplu de declaraţie pozitivă de la Tiraspol în legătură cu ceea ce face Chişinăul. Deci, dacă nu se întâmplă nimic, Tiraspolul oricum îşi inventează teme pe care le comentează, fie că nu-i convine cum merge trenul… Sunt tot felul de chestiuni pe care cei de acolo, alimentaţi de Moscova, că nu este un secret pentru nimeni, încearcă să-şi justifice existenţa prin modul lor de abordare.”

Europa Liberă: Acelaşi spirit este prezent şi în Unitatea Teritorial-Administrativă Gagauz-Yeri, unde autorităţile de la Comrat mereu invocă faptul că cele două maluri ale Prutului urmăresc reunificarea Moldovei cu România.

Eugen Tomac: „Da. Vă referiţi la cei care reprezintă administrativ această unitate. Aici sunt două chestiuni pe care trebuie să le clarificăm. Unu, şi o spun cu toată responsabilitatea, cei care fac asemenea afirmaţii, cu toată energia pe care o au, luptă de 20 de ani împotriva intereselor Republicii Moldova. Că şi-au găsit această justificare artificială forţând termenii, spunând că: „Vai, Doamne, dispare naţiunea vorbitoare de limbă turcă, numiţi găgăuzi, din Republica Moldova, dacă se unifică cele două state”. Dar oamenii nu mai pot fi atât de uşor păcăliţi astăzi. În România trăieşte o comunitate turcă foarte mare şi îşi respectă toate tradiţiile şi limbă, există chiar liceu cu predare în limba turcă la Medgidia.

Să ştiţi că eu personal am fost şi am discutat cu başcanul Găgăuziei la un moment dat şi i-am propus să trimită tineri din regiunea autonomă în România la studii, la liceul cu predare în limba turcă, învaţă şi limba lor maternă, învaţă să vorbească bine şi limba de stat a Republicii Moldova, şi sunt utili pentru comunitate când se întorc înapoi. Bineînţeles că răspunsul nu a venit nici astăzi.

Dar lucrurile trebuie privite prin prisma intereselor comunităţii. Cei care au o altă agendă, îndreptată împotriva intereselor Republicii Moldova, trebuie demascaţi, spus public exact care este scopul lor. Pentru că, din păcate, chestiunea unirii se discută, sigur, de către cei care îşi asumă acest subiect. Dar nimeni niciodată nu va forţa Republica Moldova să facă acest pas dacă populaţia ei nu va dori. Noi discutăm despre unire, pentru că este un lucru pe care ni-l asumăm, pentru că acest proces s-a întâmplat demult şi nu este nimic rău în aceasta. Dar niciodată nimeni nu va face acest pas împotriva voinţei populaţiei.”

Europa Liberă: Parcursul european al Republicii Moldova este cu finalitate imediată, mai îndepărtată? Cum se vede de la București?

Eugen Tomac: „Cetățenii Republicii Moldova trebuie să înțeleagă un lucru esențial: politicienii nu sunt perfecți, niciunul din lume. Și ați văzut, scandaluri există și la Washington, există și la Moscova. Scandaluri politice există și în Germania, și în România, uitați-vă ce se întâmplă, oameni cu foarte multă vizibilitate și experiență politică au dosare penale, sunt arestați, băgați în închisoare. Deci, nimeni nu este perfect. Însă nu toți politicienii sunt egali. Eu sunt convins că în clasa politică din Republica Moldova există și foarte mulți oameni de bună credință cărora le pasă de Republica Moldova. Destinul și viitorul Republicii Moldova este acolo unde îți este bine, adică în Uniunea Europeană. Uniunea Europeană înseamnă bani pentru școală, bani pentru sănătate, bani pentru drumuri, bani pentru agricultură, un mod de viață mult mai sănătos. De ce lumea fuge în Europa să muncească și nu fuge în altă parte?”

Europa Liberă: Mai fuge și în Rusia.

Eugen Tomac: „Mai fuge și în Rusia pentru că nu au avut o altă opțiune până acum. Dar de când lucrurile s-au schimbat în relația cu Europa, foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova, și ai României, să știți că din România au plecat 3,5 milioane de români și muncesc în toată Italia, Spania ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Dar România e o țară care are o populație de 20 de milioane.

Eugen Tomac: „Așa este. Dar oricum foarte mulți au plecat. 3,5 milioane – aproape cât populația Republicii Moldova toată au plecat în afară. Și oameni activi, nu-i poate nimeni judeca pe oamenii aceștia pentru că au plecat. Dar cei care au rămas aici au o responsabilitate uriașă față de viitorul Republicii Moldova și față de viitorul celor tineri, al copiilor. Nu pot pleca toți. Deci, ar trebui să iasă la vot și să cântărească foarte bine pe cine îi votează dintre cei care pretind astăzi că vor să reprezinte interesele Republicii Moldova și să-i sancționeze pe cei care luptă deschis împotriva Republicii Moldova, să nu se lase păcăliți. O greșeală atât de mare costă foarte mult. Poate fiecare în parte nu poate simți imediat, dar în timp va suferi toată populația și ar fi păcat ca lucrurile acestea să se întâmple din neglijență, din nepăsare, din iresponsabilitate.

Toată lumea trebuie să meargă la vot, chiar dacă crede, chiar dacă nu crede, există întotdeauna o opțiune pe care o poți urma, chiar dacă nu ești convins în totalitate de oamenii politici respectivi, dar în niciun caz nu trebuie să stea acasă. Un vot stat acasă înseamnă un vot împotrivă. Militez pentru participare la vot. Cred că în această societate a Republicii Moldova sunt foarte mulți oameni de bună credință, foarte mulți oameni serioși care țin la Republica Moldova, cred că aici se poate trăi bine și poate domni și legea, și respectul față de oameni, dar lucrul acesta nu se poate face peste noapte. E nevoie de foarte multă răbdare și curaj.”

Europa Liberă: Și implicare.

Eugen Tomac: „Să iasă lumea la vot.”

XS
SM
MD
LG