La 25 de ani după căderea Zidului din Berlin, în landul estic Turingia se conturează o coaliţie guvernamentală prezidată de un post-comunist. Succesul Partidului Stîngii (Die Linke) la alegerile regionale din septembrie a modificat harta politică a acestui land răsăritean. Deşi pentru creştin-democraţi au votat 34 la sută din electorat, partenerii lor social-democraţi din guvernul de land au obţinut doar 12 procente. Acest rezultat slab nu mai permite continuarea actualei coaliţii creştin-democrat/social-democrate. Post-comuniştii, pentru care au votat 28 la sută dintre cei chemaţi la urne, împreună cu social-democraţii (12 %) şi ecologiştii (cu 6 %) dispun de mandate suficiente în landtag (parlamentul regional) pentru a forma o echipă care să preia guvernarea.
Perspectiva preluării puterii de către un reprezentant al unui partid care-şi are rădăcinile în formaţiunea conducătoare din fosta Republică Democrată Germană (DDR) a stîrnit numeroase contrareacţii la nivel federal.
Partidul Social-Democrat (SPD) s-a grăbit să afirme că situaţia din Turingia nu are valoarea unui semnal naţional şi nici nu poate fi extins asupra unor viitoare coaliţii la nivel federal. Creştin-Democraţii, în schimb, au vorbit despre o evoluţie periculoasă şi au avertizat asupra revenirii la putere a comuniştilor pe cale democratică.
Controverse privind acceptarea propunerii de a participa la guvernare au divizat şi Partidul Ecologist, format în mare parte din grupări opoziţioniste din fosta RDG care după 1990 au fost absorbite de verzii occidentali.
Social-democraţii din Turingia au decis să organizeze un referendum intern. Membrii de partid urmează să se pronunţe dacă sunt de acord sau nu cu intrarea social-democraţilor într-o coaliţie condusă de post-comunişti.
Rezultatele acestui referendum se vor da publicităţii duminică. Potrivit unor estimări neoficiale, baza grupării se va pronunţa pentru o viitoare triplă alianţă, post-comunist/social-democrat/ecologistă. Rudolf Horrich, un fost opozant est-german din Turingia care s-a alăturat social-democraţilor, nu şi-a ascuns nedumerirea, afirmînd:
„Cînd mă gîndesc la această coaliţie mă apucă mari dureri de stomac şi am mari îndoieli. La următoarele alegeri unii o să spună că nu mai e nevoie de SPD. Să se formeze din nou un partid unic, un partid reunificat cu comuniştii!”
Viitorul prim ministru post-comunist, Bodo Ramelow, născut în partea occidentală a Germaniei, a încercat în ultimele săptămîni să disperseze temerile legate de revenirea comunismului la putere. Privitor la discuţia legată de refuzul Partidului Stîngii de a se distanţa într-un mod credibil de trecutul comunist, Ramelow a adoptat o poziţie care se află în contradicţie cu cea a conducerii partidului. Preşedintele grupului parlamentar Gregor Gysi a afirmat că RDG-ul nu a fost un „stat el nedreptăţii”:
„Susţin, în continuare, că termenul nu este adecvat.”
Ramelow l-a contrazis vehement:
„Afirm [...] că RDG-ul a fost o dictatură.”
Mulţi nostalgici din răsărit nu împărtăşesc această interpretare, considerînd-o o „erezie” şi un atentat la identitatea lor.
Cu riscul de a pierde simpatiile acestei categorii, Ramelow care acum nu vrea să rateze fotoliul primului ministru, a mai făcut încă un pas pentru a demonstra opiniei publice că formaţiunea sa nu mai poate fi identificată cu vechiul partid unic din est. Astfel, el a încercat să demonstreze empatie faţă de cei care au fost victime ale represiunilor şi care au ajuns în puşcăriile Stasi din RDG.
Potrivit observatorilor, coaliţia proiectată va fi votată luna viitoare de către landtag, urmînd să preia guvernarea în decembrie.
