Institutul american din Ucraina a organizat azi o dezbatere despre necesitatea organizării unui referendum naţional după alegeri, cu referire la semnarea Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Acordul a fost adoptat de parlament în luna iulie a acestui an cu votul a 59 de deputaţi, patru deputaţi au fost împotriva ratificării. Participanţii la discuţie, membri de partid şi experţi au fost întrebaţi dacă este sau nu indicat un asemenea plebiscit şi, mai ales, de ce?
Experţii Institutului American din Ucraina sugerează că scrutinul electoral din 30 noiembrie ar putea să decidă soarta de mai apoi a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană. James George Jatras, directorul adjunct al organizaţiei se întreabă dacă politicienii moldoveni, adepţi sau adversari ai integrării europene, iau în calcul precedentul Ucrainei, când ţara a intrat în criză după ce fostul preşedinte Ianukovici a încercat să revizuiască acordul dintre Kiev şi Bruxelles. În opinia expertului american, pentru a evita furia maselor, după alegeri, guvernarea de la Chişinău ar trebui să cheme cetăţenii să se pronunţe prin vot asupra Acordului de Asociere, prin urmare, să facă uz de exerciţiul democratic numit referendum. James George Jatras:
„Predispoziţia părţilor care acceptă sau nu acordul sau cer revizuirea lui, aceea de a oferi moldovenilor încă o şansă după alegeri, poate fi considerată în sine ca un semn al respectului pentru concetăţeni, chiar şi pentru cei care nu sunt de acord cu apropierea de Uniunea Europeană. Sprijinirea referendumului poate fi considerată un semn al respectului pentru procesul democratic.”
Deocamdată, socialiştii sunt cei care pledează cel mai insistent pentru referendum şi denunţarea acordului de asociere. Aceştia au încercat şi mai înainte să organizeze referendumuri, doar că locale, însă Curtea Constituţională a spus că asemenea iniţiative ar fi în afara legii. Acum, în plină campanie electorală, socialiştii au revenit la ideea plebiscitului cer anularea Acordului de Asociere, puncte principale în programul lor electoral, spune socialistul Ion Ceban:
„Democraţia înseamnă puterea poporului şi într-o ţară democratică, nu este corect să fie semnat un asemenea acord de asociere, în pofida dorinţei cetăţenilor. De aceea poziţia noastră este una clară, acordul trebuie anulat iar după aceasta, să fie petrecut un referendum cu privire la vectorul politicii externe al Republicii Moldova. Poporul trebuie să decidă.”
Măsurătorile sociologice arată că moldovenii sunt împărţiţi aproape egal, când e vorba de alegerea între Uniunea Europeană şi cea vamală, raportul fiind de 43 la 45 la sută. Totuşi, constată sociologul Victor Mocanu, există o parte însemnată a cetăţenilor care ar alege un al treilea răspuns, şi anume relaţii bune atât cu vestul cât şi cu estul. Victor Mocanu este de părere că în eventualitatea unui plebiscit, mulţi moldoveni ar vota mai degrabă în baza unor nostalgii decât a unor argumente temeinice:
„Noul parlament va trebui să formeze grupuri de experţi şi sociologi care ar putea să schimbe mentalitatea şi comportamentul social al oamenilor. După alegeri, partidele trebuie să ia o pauză şi să arate în practică beneficiile integrării în uniunea europeană sau în cea vamală, ca poporul să poată face o alegere conştientizată.”
Mai mulţi participanţi la dezbatere au fost de părere că politicienii nu trebuie să pedaleze pe ideea referendumului, vrând astfel să acumuleze capital electoral. În opinia lor, politicienii lasă să se înţeleagă că un asemenea plebiscit ar fi strict necesar, însă nu spun că nici o ţară membră a Uniunii Europene nu l-a organizat înainte sau după Semnarea Acordului de Asociere. Jurnalistul şi comentatorul politic Anatolie Golea explică că referendumul se organizează atunci când ţara are o perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană:
„Acordul de asociere este doar primul pas spre procesul de asociere, nemaivorbind de procesul de integrare în Uniunea Europeană. Atunci când va fi deschisă o perspectivă clară, o perspectivă europeană, şi atunci când se va pune problema aderării la Uniunea Europeană, referendumul este obligatoriu. De aceea, nu avem „pericolul” de a deveni membri ai Uniunii Europene, respectiv nu putem organiza acest referendum. Ce să întrebi, unde mergem, pentru ce mergem, în cazul în care ne integrăm, atunci trebuie să întrebi.”
În eventualitatea unui plebiscit, mai spune Anatolie Golea, foarte mult depinde de cine va fi la putere, întrucât întrebarea poate fi formulată speculativ. Astfel, forţele europene ar arăta şi unele beneficii în întrebare, iar forţele pro ruse din contra, vor scoate în prim plan elemente negative.
