Rezultatele unui nou sondaj de opinie realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor şi publicat astăzi sugerează o creştere semnificativă a celor care apreciază drept negative relaţiile actuale dintre Republicii Moldova şi Rusia. Cu toate acestea, numărul celor care sprijină aderarea la Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan se menţine constant la un nivel ridicat, fiind aproape egal cu numărul susţinătorilor vectorului european.
Sociologii observă că percepţiile pozitive ale moldovenilor despre relaţiile moldo-ruse descresc pe măsură ce Rusia impune noi restricţii Moldovei. Potrivit sondajului, 75 la sută din respondenţi consideră că actualele relaţii dintre Moldova şi Rusia sunt rele sau foarte rele - număr record de la primul embargo la vinuri impus toamna trecută. O cincime dintre respondenţi cred că, pe fundalul crizei ucrainene, relaţiile cu Federaţia Rusă se vor înrăutăţi şi mai mult, ceea ce va frâna soluţionarea conflictului transnistrean. Un număr aproape egal crede, dimpotrivă, că relaţiile cu Rusia se vor îmbunătăţi, iar Moldova fie se va integra în Uniunea Vamală, fie se va uni cu Federaţia Rusă. Unul din autorii studiului, Nicolae Bodean:
„Astfel vedem că există un anumit procent de populaţie care consideră că forţa şi presiunea sunt un mecanism bun de unificare.”
Chiar dacă surprinde numărul în creştere al percepţiilor negative asupra relaţiilor moldo-ruse, la capitolul vectorul de dezvoltare externă proaspătul sondaj confirmă datele altor cercetări, în sensul că moldovenii sunt împărţiţi aproape egal când e vorba despre sprijinul integrării eurasiatice, pe de o parte, şi a celei europene, pe de alta. Din nou Nicolae Bodean:
„Pentru aderarea la UE ar vota 43 la sută, iar pentru aderarea la Uniunea Vamală vedem că e un procent un pic mai mare, de 45 la sută.”
Autorii sondajului surprind un optimism în creştere în ceea ce ţine de direcţia în care merg lucrurile în Moldova. Dacă în alte sondaje direcţia era considerată greşită de marea majoritate a respondenţilor, în proaspăta cercetare atât de categorici rămân doar fiecare al doilea respondent. Vicepreşedintele Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor, Andrei Dumbrăveanu:
„Ceva mai bine poate decât datele precedente când peste 60 la sută considerau asta, însă e încă mult până populaţia se va convinge că lucrurile merg într-o direcţie bună. Doar 32 la sută consideră aşa ceva.”
Corupţia figurează pentru prima dată în topul de îngrijorări majore, urmând după creşterea preţurilor, ceea ce este o premieră. Până acum, întâi de toate erau menţionate aşa îngrijorări ca salariile şi pensiile mici, sau şomajul. Preşedintele Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor, Victor Mocanu:
„Populaţia a început să conștientizeze mai mult că problema corupţiei influenţează asupra tuturor domeniilor sociale.”
Sondajul nu aduce nici o surpriză la capitolul preferinţe electorale, confirmând în mare parte rezultatele altor cercetări recente. În viitorul parlament ar putea accede, aşa dar, 6 partide: actualele parlamentare PCRM, PLDM, PD şi PL, dar şi PSRM-ul împreună cu „Patria” a controversatului om de afaceri Renato Usatîi. Potrivit cercetării, procentul acumulat de partidele ce promovează vectorul eurasiatic îl depăşeşte, deşi nesemnificativ, pe cel al partidelor pro-europene. Nici o tabără din cele două nu ar acumula, însă, suficiente voturi pentru a forma o majoritate parlamentară.
