Anatol Urecheanu: „Republica Moldova şi China au o cooperare care satisface așteptările ambelor părţi. Există între aceste două state o cooperare economică care corespunde realităţilor, există, de asemenea, o cooperare în domeniul culturii, învăţământului, există o cooperare la nivelul puterilor locale, precum şi la nivelul oamenilor.
Spre exemplu, în acest an a fost semnat un Acord de cooperare între Ministerul Educației al Republicii Moldova şi Ministerul Educației chinez, prin care a fost mărit numărul de burse de studiu, burse de stat pe care le acordă China Republicii Moldova şi Republica Moldova – Chinei.
De asemenea, în acest an a avut loc vizita ministrului Culturii aici, care s-a soldat cu înţelegeri importante şi concrete în acest domeniu de activitate. Cât priveşte cooperarea comercial-economică, aşteptăm ca spre sfârşitul anului să aibă loc şedinţa comisiei mixte, aşteptăm ca această comisie să devină un mecanism eficient de coordonare a cooperării economice.”
Europa Liberă: Când se vorbeşte despre dimensiunea comercial-economică, mulţi îşi pun întrebarea dacă vinificatorii moldoveni au penetrat această piaţă. Are Republica Moldova suficient vin ca să-l exporte în China?
Anatol Urecheanu: „Problema comerţului cu vin sau a exportului de vin în China este o problemă foarte actuală şi majoră, aş spune, în relaţiile dintre două state. Practic, acesta este unul dintre puţinele produse strategice pe care Moldova le poate exporta în China. Când spun strategic, mă refer la faptul că ar putea să aducă mai mulţi bani în buget. Este un produs din ce în ce mai cunoscut în China.
Dacă înainte, atunci când spuneau Republica Moldova, lumea zicea fosta Uniune Sovietică sau vag îşi imaginau unde este Republica Moldova, acum când spui Republica Moldova, majoritatea chinezilor spun: „Vin bun”. Este un semn care ne dă speranţe şi optimism că acest produs va fi pe piaţa chineză.
Eu aş considera că embargoul pe care l-a impus Rusia Republicii Moldova ne ajută într-un fel să descoperim piaţa chineză. Şi condiţiile de pe această piaţă chineză schimbă mentalitatea vinificatorului moldovean. Deci, este o piaţă foarte concurenţială, trebuie să dai dovadă de ingeniozitate, să fii perseverent, să cauţi parteneri. Nu este aşa de simplu, dar din ce în ce mai multe companii moldoveneşti penetrează piaţa chineză – „Cricova”, „Mileştii Mici”, „Purcari”, „Asconi”, ş.a.
Cu „Imperial Vin” m-am întâlnit la o expoziţie, am participat de curând la o expoziţie foarte importantă, în provincia Guizhou, care este o provincie cu 40 de milioane de locuitori şi oraşul Guiyang, care este capitala acestei provincii, este înfrăţit cu oraşul Hânceşti, iar provincia este înfrăţită cu raionul Hânceşti. Şi la această expoziţie, unde am fost aşteptaţi, s-a văzut că este un interes deosebit pentru vinurile moldoveneşti, au fost încheiate unele contracte. Deci, avem speranţe că vinurile moldoveneşti vor pătrunde pe piaţa chineză din ce în ce mai mult.”
Europa Liberă: Mulţi dintre cei care au auzit despre Republica Moldova cunosc ţara şi graţie faptului că există aceste beciuri faimoase de la Cricova. Ştiu că se discuta anterior, dar rămâne în actualitate acest subiect, atunci când la masă se aşează cei din China şi cei din Republica Moldova, anumiţi agenţi economici din China ar fi interesaţi să facă o copie a Cricovei. Moldova acceptă acest lucru?
Anatol Urecheanu: „Nu este o idee nouă. Este o idee care are cel puţin trei ani. Am discutat de mai multe ori cu parteneri chinezi care şi-au dorit acest lucru. De asemenea, cei de la Cricova, domnul Valentin Bodiu, directorul întreprinderii, a discutat la concret despre un proiect în acest domeniu. Chinezilor le place nu doar să vândă vin.
Pentru a promova vinurile pe piaţa chineză, au nevoie de un concept, au nevoie de o istorie a acestui vin, au nevoie de ceva fabulos, ceva grandios. Cricova are capacitatea, acest simbol, deoarece este unul dintre cele mai mari beciuri din lume. Chinezilor le place, au în sânge această predispoziţie pentru grandoare, în sensul că un asemenea beci, dacă s-ar face o copie, ar atrage mulţi turişti.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, văd că abordaţi şi alte domenii în relaţia moldo-chineză, precum ar fi infrastructura sau domeniul energetic. Aici ar exista rezerve nevalorificate, ţinând cont de cooperarea bilaterală?
Anatol Urecheanu: „Rezerve nevalorificate întotdeauna există. Eu aş spune chiar despre anumite înţelegeri de cooperare în domeniul energetic sau în domeniul infrastructurii. China are o mare capacitate, are şi tehnologii, are şi bani, are şi companii foarte active care ar dori să participe în proiecte strategice în alte ţări, inclusiv în Republica Moldova. O dificultate în acest sens ar fi formula de finanţare. Noi suntem o ţară, şi nu o dată am explicat acest lucru părţii chineze, că avem şi noi legislaţia noastră cum o au şi ei, şi anumite formule de finanţare nu sunt atât de avantajoase.
Părerea experţilor ar fi că ar trebui să găsim formule de finanţare reciproc avantajoase. Noi lucrăm asupra acestui aspect delicat, dar foarte-foarte important, sperăm, cum am mai spus, în cadrul comisiei mixte care se va întruni în luna decembrie, să punem punctele pe „i”, să găsim soluţii pentru ca proiecte mari şi investiţiile chineze să vină în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Aş vrea să revenim la o promisiune mai veche, pe care o făcuse guvernul chinez pentru guvernarea de la Chişinău încă pe timpul când era la putere Partidul Comuniştilor, s-a promis un miliard de dolari. A rămas doar promisiunea?
Anatol Urecheanu: „Eu personal, în documentele oficiale sau în corespondenţa oficială pe care a avut-o Republica Moldova cu China nu am văzut, nu am descoperit nicio promisiune a Chinei. Probabil a fost o activitate de PR a Partidului Comuniştilor de atunci, aceasta a fost foarte demult. Noi am încercat să abordăm acest subiect, dar nu era vorba despre un grant, chinezii vorbeau despre un credit cu garanţii de stat, condiţii care trebuiau discutate. Guvernele după 2009 au mers pe o altă formulă. Deci, formula a fost următoarea: noi, împreună cu partea chineză, companiile chineze, vom activa în domeniul energetic, infrastructurii, agriculturii, telecomunicaţiilor, domenii strategice, şi de comun acord vom găsi proiecte care să fie finanţate de partea chineză şi realizate cu aportul companiilor chineze, conform înţelegerilor cu partea moldovenească. Au fost şi există la momentul dat în discuţie proiecte în domeniul drumurilor, dar formula de finanţare, după cum am spus, rămâne de clarificat, de aprobat.”
Europa Liberă: Insistaţi în dialogul cu partea chineză pe acest proiect „16+1”. Vreţi să deschideţi parantezele şi să spuneţi mai multe? De ce ar fi convenabil acest proiect şi pentru Republica Moldova?
Anatol Urecheanu: „Proiectul „16+1”... Poate că ar trebui mai întâi să vedem ce este acesta. Este, mai curând, o cooperare pe care China a iniţiat-o cu statele central şi est-europene, cum spun ei. Această cooperare a fost iniţiată la Budapesta, a fost continuată la Varşovia, apoi la Bucureşti, următoarea şedinţă va avea loc, probabil, la Belgrad. Aceasta este o cooperare economică pe care China o poartă la nivelul premierului chinez cu premierii din alte state. Pentru China, cum am spus, aceasta este o cooperare multilaterală, pentru că este una. Pentru toţi ceilalţi este o cooperare bilaterală.
Acest proiect, susţinut de guvernul chinez dispune, cel puţin iniţial, de un fond de zece miliarde de dolari, fond care poate deveni oricând mai mare, dacă există proiecte concrete, dacă există această necesitate. Şi ţările participante cooperează proiecte în domenii, economice, culturale, învăţământ, diverse proiecte. La moment, din câte ştiu eu, sunt încă în discuţii, ţările discută cu partea chineză, pentru că legislaţiile acestor ţări sunt diferite.
Dacă ţineţi cont de faptul că cele 16 ţări sau ceea ce înţeleg chinezii prin ţările central şi est-europene, sunt ţări care deja au aderat la Uniunea Europeană, sunt ţări care sunt în zona euro, sunt ţări Shengen, sunt ţări care aspiră sau au statut de asociat cu Uniunea Europeană. Republica Moldova, la momentul dat, este ţară cu statut de asociat al Uniunii Europene şi cred că noi am putea beneficia, după logica acestui concept de cooperare, de o participare, sperăm că vom fi invitaţi la un moment dat, mai ales că am făcut parte dintotdeauna din această zonă şi dintotdeauna am participat la majoritatea formatelor de cooperare din Centrul şi Estul Europei.
Bineînţeles că această cooperare economică are şi un anumit substrat politic. Noi ne gândim că am putea să participăm la proiecte concrete. De exemplu, s-a vorbit şi a apărut şi în presă acest lucru, despre trenul de mare viteză Chişinău-Iaşi-Bucureşti. Cred că suntem interesaţi, mai ales că şi chinezii ar fi interesaţi să propage tehnologiile lor. Eu sper, companiile moldoveneşti vor interesate, de asemenea, de proiecte care se dezvoltă în acest cadru şi la Belgrad în acest an vor participa şi companii moldoveneşti, cel puţin pe linie economică.”
