Consiliul Coordonator al Audiovizualului a criticat o inițiativă a Comratului de a-i limita autoritatea în autonomia găgăuză și de a-i transfera funcțiile în competența unei instituții locale. Autorii inițiativei din comisia mass-media din Adunarea Populară de la Comrat i-au spus Lilianei Barbăroșie că aceasta vizează mai ales instituția publică de radio și televiziune a autonomiei găgăuze și că autoritățile locale și nu autoritatea centrală trebuie să-i reglementeze activitatea.
După estimările CCA, în Autonomia Găgăuză funcţionează în prezent în jur de 25 de televiziuni şi radiouri şi doar 10 din ele, inclusiv TV-ul şi radioul public - în baza unor licenţe eliberate de regulatorul de la Chişinău. Ar mai exista şi în jur de 15 radiodifuzori ce ar fi obţinut, aşa cum afirmă autorităţile autonomiei, dreptul de a emite în baza unor decizii luate la nivel local. În opinia CCA, aceste permisiuni ar fi toate ilegale şi ar fi subiectul unui litigiu judiciar care nu s-a încheiat deocamdată.
Dinu Ciocan, preşedintele CCA, spune că iniţiativă legislativă pe care a criticat-o instituţia sa ar urmări să legalizeze această activitate locală de licenţiere. Dar mai important – să instituie control politic local asupra tuturor televiziunilor şi radiourilor ce emit pe teritoriul autonomiei. Dinu Ciocan:
„Se urmăreşte instaurarea unei cenzuri asupra mass-mediei audiovizuale din autonomie, întrucât acest proiect împuterniceşte Adunarea Populară a Găgăuziei cu atribuţii de licenţiere şi cu supravegherea radiodifuzorilor, ceea ce este absolut inadmisibil. Nicăieri în lume n-o să găsiţi asemenea situaţii când de controlul audiovizualului să se ocupe unul din organele puterii. Se urmăreşte, de asemenea, periclitarea activităţii radiodifuzorilor care au licenţe eliberate de CCA.”
Unul din aceşti radiodifuzori ar fi „Găgăuzya Radio Televizionu” - Instituţia Publică Regională a Audiovizualului –cu un post TV şi unul de radio în ea. Ana Harlamenko, cea care le conduce, se declară şi ea extrem de îngrijorată de iniţiativa ce se dezbate acum în legislativul local găgăuz:
„Eu am preîntâmpinat toată lumea şi de tentativele anterioare de preluare a controlului asupra companiei, de presiunile care există din partea Adunării Populare. Dar nu am fost auzită,” spune Ana Harlamenko şi continuă:
„Consiliul de Observatori al companiei, care este un organ public, în baza acestui proiect va fi transformat în instituţie juridică, organ al puterii locale. Vă imaginaţi ce se va întâmpla? Iată, acum m-aţi contactat Dvs… Păi, în baza acestui proiect, eu va trebui să cer învoirea CO ca să vă răspund la întrebări. La fel, va trebui să cerem învoire pentru orice reportaj, orice deplasare,” spune Ana Harlamenko.
Autorul iniţiativei legislative este deputatul local Ivan Burgudji, care conduce o comisie specializată din forumul legislativ de la Comrat. Solicitat de noi, deputatul a făcut trimitere la o lege proprie audiovizuală datată din 2007, care, aşa cum afirmă alesul local, le-ar permite autorităţilor găgăuze să se ocupe ele de reglementarea domeniului în regiune:
„Noi pur şi simplu profităm de drepturile pe care le avem deja prin lege”, spune Burgudji despre un act legislativ pe care CCA-ul nu-l agreează în deplină măsură.
„Centrul încearcă să ne lase doar prerogativele unor autorităţi raionale. Dar noi nu suntem un simplu raion. Suntem o construcţie politică cu anumite prerogative şi vrem să le putem aplica. Proiectul nu e definitivat încă. Abia îl discutăm. Dar CCA-ul nu a avut şi nu va avea nici o treabă cu radiodifuzorii din regiune. Cât despre puterea locală, ea nu se va amesteca în nici un fel în treburile companiei publice. Decât va alege Consiliul de Observatori. Ceea ce are loc acum, e că conducerea acestei instituţii nu se supune Consiliului de Observatori.”
Autorităţile autonomiei sudice încearcă de mai multă vreme să-şi adjudece mai multă putere în regiune în faţa autorităţilor de la Chişinău - în domeniul judiciar, al poliţiei şi al administrării treburilor din regiune.
Cu acest ultim episod, semnalează CCA într-un apel trimis Parlamentului, PG, Guvernului, CC şi SIS-ului, autorităţile de la Comrat ar încerca inclusiv să submineze suveranitatea Republicii Moldova.
Aşa cum arată lucrurile, cazul ar putea avea însă şi o componentă bazată pe interesele personale ale figuranţilor, întrucât autorul iniţiativei, Ivan Burgudji, este fratele celei care conduce actualmente Consiliului de Observatori al Instituţiei Publice Regionale a Audiovizualului, Sofia Surnina, aflată, se pare, într-un conflict cu Ana Harlamenko.
