Svetlana Corobceanu scrie în „Jurnal de Chişinău” despre „Curajul surprinzător al Preşedintelui”. Autoarea descrie versiunile de presă ale „confruntării” verbale dintre preşedinţii Timofti şi Putin la Minsk. Cu referire la faptul că, potrivit presei ruse în special, cei doi şefi de stat „ar fi fost gata să se ia de piept”, jurnalista a solicitat precizări purtătorului de cuvânt al Preşedinţiei, Vlad Ţurcanu, care a apreciat că toate „sunt pure speculaţii de presă” şi că, de fapt, a fost un schimb de replici pornind de la ceea ce au declarat anterior şefii de stat.
În „Ziarul Naţional, Nicolae Negru conchide că „incidentul de la summitul CSI de la Minsk a făcut înconjurul lumii, presa internaţională văzând în gestul lui Nicolae Timofti un semn de rău augur pentru planurile lui Putin de refacere a URSS. „Acum trebuie să ne aşteptăm că Moscova va adopta noi sancţiuni răzbunătoare împotriva Republicii Moldova. Însă aceasta îl va discredita şi mai mult pe preşedintele rus”, crede Negru.
Într-un editorial întitulat „Partidul „european” şi alegătorul „european”” şi publicat în „Jurnal de Chişinău”, scriitorul Mircea V. Ciobanu ironizează că „Ţara arde! Ţara e în electorală! Iar asta înseamnă, la noi, că nu ai dreptul să alegi! Trebuie, simplu, să votezi. Să-i votezi pe ai noştri. Pe „proeuropeni””. Editorialistul se mai întreabă la un moment dat: „dar poate că trebuie să începem ascensiunea europeană cu crearea, creşterea şi respectarea (sic!) alegătorului european? Or, acesta nu suportă să fie admonestat, el poate fi doar interesat. Să aleagă aşa cum crede el că e mai bine. Inclusiv să aleagă dacă vrea să aleagă, dacă are de unde să aleagă. Ori să ignore nişte politicieni peste măsură de îngâmfaţi”.
Portalul „Moldova.org” îl citează pe omul de afaceri Ion Sturza, în trecut şi prim-ministru, care a „atenţionat autorităţile de la Chişinău să identifice noi surse de alimentare cu energia electrică şi să nu se lase pe seama Centralei de la Cuciurgan”. Pretext pentru reacţia fostului premier a servit o declaraţie a vice-premierului Andrian Candu, ministru al economiei, care spusese recent că planul Republicii Moldova în caz că rămâne fără curent ucrainean ar fi să apeleze la livrările de electricitate s acestei centrale controlate de Tiraspol. În acest context, după 15 ani, Sturza a dezvăluit, pe pagina sa de Facebook, experienţa ce a avut-o în anul 1999, când deţinea funcţia de premier şi când R. Moldova a rămas fără electricitate, în urma unui „moft”, spune Ion Sturza, a unei „intimidări” din partea unui „partener” de negocieri pentru măsuri de încredere – adică a lui Igor Smirnov…
Editorialistul Petru Bogatu arată în articolul său din „Ziarul Naţional” că „liberalismul şi Uniunea Europeană sunt încolţite nu doar de putinism sau jihadism. Acestea sunt contestate şi de unde, probabil, se aşteptau mai puţin”. Bogatu se referă de fapt la polemica din ultime zile dintre Vladimir Tismăneanu şi Vasile Ernu. Totul a început de la un atac furibund al lui Vasile Ernu la adresa Monicăi Macovei pe site-ul CriticAtac, care îi incriminează violenţa programului electoral. Potrivit lui Ernu, ideile politice ale candidatului independent la Preşedinţia României se constituie într-un adevărat „pogrom împotriva săracilor”.
Contra acestui mod de abordare a protestat Vladimir Tismăneanu. Într-o replică lapidară, el vorbeşte de „ofensiva stângismului” şi îl acuză pe Ernu de utilizarea abuzivă a cuvântului „pogrom”. Potrivit dlui Bogatu, această polemică ar depăşi limitele unei dispute private. Controversa ar scoate în evidenţă frustrările unui curent stângist din mediile culturale româneşti de pe ambele maluri ale Prutului care pare să tânjească după socialismul paternalist de odinioară, repudiind cu înverşunare democraţia liberală şi valorile UE”.
Nicolai Paholnişki menţionează în depeşa sa din „Newsmaker.md”că „mai puţin de 1% din ruşi (cetăţeni ai Federaţiei R) consideră Moldova o ţară prietenoasă”, potrivit unui sondaj recent al Centrului naţional al Rusiei de studiere a opiniei publice. Prin comparaţie, cum arată autorul cu referire la datele sondajului, China, de exemplu, este considerată o ţară prietenoasă faţă de Rusia de 51%, Belarus – de 32%.
„Nu mor ziarele când vrea domnul ministru al Informaţiei”, arată editorialistul Constantin Tănase în publicaţia „Timpul”. Autorul se referă la faptul că – aşa cum scrie – „zilele acestea, din gura unui ministru democrat a zburat o prostie pe care presa nu a prins-o ca să o comenteze”. „În era informaţională, când oamenii scriu tot mai puţine scrisori, iar presa scrisă este înlocuită de cea electronică, viitorul Poştei este în dezvoltarea unor servicii noi, solicitate de populaţie, cum este cel al transferurilor băneşti”, a declarat recent ministrul Pavel Filip, citat în articol. Potrivit editorialistului, „într-un stat normal, cu miniștri normali, cu partide normale, cu presă normală (unde ziarele nu mor) ș. a. m. d. o asemenea declarație ca cea a dlui Filip l-ar costa scump electoral, în primul rând, pe partidul din care face parte”. Autorul mai subliniază că ministrul a comis prin afirmaţia sa „o crasă iresponsabilitate și politică, și culturală”.
