Reprezentanţii unei misiuni a FMI au prezentat săptămâna asta la Chişinău rezultatele analizei pe care au efectuat-o în Republica Moldova pe parcursul a două săptămâni. Intenţionăm o discuţie peste câteva minute, despre concluziile, prognozele, şi recomandările pe care le-a făcut această misiune. Recomandări menite în general să protejeze economia în faţa unor riscuri şi a unor eventuale politici neinspirate. Interlocutorul nostru este expertul Institutului economiei de piaţă, Viorel Gîrbu.
Europa Liberă: Aşadar, o misiune a FMI şi-a prezentat rezultatele unei analize pe care a efectuat-o pe parcursul a două săptămâni cu privire la situaţia macroeconomică, reformele structurale, politicile monetare, situaţia din sistemul financiar… În general, dle Gîrbu, ca să fim lămuritori şi cu oamenii mai puţin apropiaţi de economie ca domeniu şi ştiinţă – de ce, de exemplu, FMI face asemenea monitorizări, recomandări în Republica Moldova?
Viorel Gîrbu: „FMI este o organizaţie internaţională care ajută Republica Moldova de o perioadă îndelungată de timp şi care are, de altfel, drept obiectiv de activitate anume asistarea statelor cu multe probleme cum este Republica Moldova. În prezent Moldova beneficiază de multe ajutoare venite din partea FMI: Moldova av aut un acord cu FMI până în anul 2013, acest acord s-a finalizat pe 30 aprilie 2013, iar până la acea dată Moldova a reuşit să atragă credite importante din partea acestei organizaţii, iar acest fapt duce la monitorizarea post-program. Deci, noi suntem deja la a doua monitorizare post-program şi anume această monitorizare are ca obiectiv urmărirea modului în care evaluează lucrurile în statul vizat, în cazul de faţă Republica Moldova, în vederea asigurării că mijloacele financiare care au fost împrumutate de la FMI vor fi restituite spre final de către debitor.”
Europa Liberă: Şi ce importantă are dacă FMI dă o notă bună sau, dimpotrivă, dă o notă proastă guvernului?
Viorel Gîrbu: „FMI nu dă note guvernului. FMI evaluează situaţia din ţară, după mai mulţi indicatori, deci în baza unor procedee proprii acestei instituţii, iar această evaluare are ca obiectiv final asigurarea că mijloacele financiare vor fi restituite. Guvernul este sau nu este de acord, este deja problema guvernului, el este liber să comenteze rezultatele sau previziunile care sunt elaborate de către FMI, iar în final trebuie să se ajungă la un acord între FMI şi statul gazdă. Pentru FMI este important să se asigure că mijloacele financiare vor fi restituite, iar pentru statul gazdă este important să cunoască că, în cazul în care apar probleme, poate în orice moment să se adreseze la FMI şi să solicite mijloace financiare pentru a se împrumuta, în acelaşi timp practic toţi donatorii internaţionali care ajută statele în procesul de dezvoltare, precum este Republica Moldova, fac referinţă la aceste concluzii care sunt elaborate de FMI. Pentru guvern este o evaluare, dacă vreţi, un examen venit din partea unei instituţii terţe şi acest examen, această evaluare are, ca importanţă, valoarea ca guvernul să nu se abată prea mult de la parametrii cei mai importanţi macro-economici.”
Europa Liberă: Şi dacă, de exemplu, guvernul nu urmează recomandările, nu le ia în seamă, este insensibil la ceea ce constată asemenea misiuni, ce se poate întâmpla, dle Gîrbu?
Viorel Gîrbu: „În principiu, statul care nu ia în consideraţie recomandările FMI se poate confrunta cu probleme serioase. Fiindcă, cum am menţionat, în funcţie de recomandările FMI şi în funcţie de evaluările FMI, se alocă mijloacele. Republica Moldova este un stat care depinde de finanţarea venită din partea donatorilor. Majoritatea statelor lumii se pot credita pe piaţa financiară internaţională fără probleme. Moldova nu are acces la piaţa financiară fiindcă este un stat fără credibilitate. Deci, noi suntem sub ratingul minim de credibilitate pentru a accesa această piaţă. Deci, unica posibilitate de finanţare este comunitatea internaţională şi FMI. În cazul în care guvernul nu ia în consideraţie şi neglijează în totalitate obiecţiile FMI, atunci când apare următoarea necesitate de a atrage fonduri externe, iar această necesitate apare frecvent, guvernele statelor moderne se împrumută în mod frecvent şi acesta este un lucru obişnuit, deci atunci când apare necesitate de a te împrumuta pe pieţe externe, Moldova, neavând acces la pieţe externe, va pierde accesul şi la comunitatea internaţională, iar în mod logic în continuare ar urma o criză financiară, economică şi socială.”
Europa Liberă: Să revenim la concluziile ultimei analize, a ultimei misiuni. Care au fost principalele, din punctul Dvs. de vedere?
Viorel Gîrbu: „Sunt câteva momente care sunt menţionate în raportul FMI. Aceste momente fac referinţă la situaţia din sistemul bancar din republica Moldova. este o chestiune care se discută pe larg deja de o perioadă lungă de timp în Republica Moldova. Această chestiune ţine de faptul că legislaţia din ţara noastră nu este bine dezvoltată încât nu sunt cunoscuţi beneficiarii reali ai activelor din sectorul bancar. Deci, nu se ştie cine sunt proprietarii reali ai băncilor, astfel pot fi create situaţiile de conflict de interese, de împrumuturi făcute nu în condiţiile economiei de piaţă între băncile comerciale, iar acest lucru poate să provoace dificultate, chiar să aducă la colapsul unor bănci comerciale, sau chiar a întregului sistem bancar din republica Moldova. deci, este problema care necesită a fi depăşită. Aşa cum menţionează raportul experţilor FMI, în Republica Moldova sunt două bănci care sunt de talie medie care sunt considerate ca fiind afiliate Băncii de Economii şi autorităţilor li se spune că ar fi bine să se clarifice dacă este sau nu este aşa, dacă există o anumită legătură de afiliere între aceste instituţii financiare, pentru a depăşi eventualele probleme care pot apărea din această situaţie.
Un alt aspect este legat de faptul că regulatorul, deci Banca Naţională, cât şi Comisiei Naţională pentru Piaţa Financiară au competenţe limitate, limitate în rezultatul unei decizii luate de Curtea Constituţională anul trecut, şi guvernul şi parlamentul trebuie să intervină să remedieze, să adopte legi care să repună aceste autorităţi în deplină capacitate de a gestiona, de a urmări modul în care evaluează sectorul pe care îl au în content, pentru care răspund.
Un alt aspect este legat de politica fiscală din Republica Moldova. Suntem totuşi într-un an electoral. Moldova, dacă ne amintim 2009, s-a aflat într-o situaţie fiscală destul de dificilă: deficitul bugetar în acea perioadă a fost de aproape 9% din PIB. Din acel moment până nu demult Moldova a făcut progrese importante, inclusiv cu suportul FMI, dar recent, iată, dată fiind conjunctura electorală din republica Moldova din anul curent,. Se ajunge la o situaţie aproape similară. Deficitul bugetar este proiectat să ajungă la peste 5% din PIB, ceea ce îngrijorează partenerii internaţionali, inclusiv pe cei ai FMI.
De asemenea, ca problemă a fost identificată situaţia regională din zona care ne aflăm, implicit situaţia din Ucraina care afectează evoluţiile economice din Republica Moldova. De asemenea, situaţia cu piaţa cea mai importantă de export, care a fost şi este până la urmă pentru Republica Moldova cea din Federaţia Rusă, accesul la această piaţă. Este o problemă legată şi de faptul că Rusia are şanse mari să intre în perioada următoare în stagnare şi atunci, indiferent dacă sunt sau nu impuse embargouri la exporturile din Republica Moldova, oricum aceste exporturile vor stagna anume datorită faptului că economia rusească va intra în stagnare. Şi un alt aspect este legat de reformele structurale care iarăşi stagnează în Republica Moldova.”
Europa Liberă: O altă concluzie - o încetinire a creşterii economice în 2014, după cum arată prognoza FMI… Veste cât de tristă pentru populaţie?
Viorel Gîrbu: „Este o veste cu siguranţă tristă, fiindcă Republica Moldova este o ţară subdezvoltată, este o ţară săracă şi, pentru a depăşi condiţiile destul de precare în care trăim, este important să ne asigurăm cu o creştere economică stabilă pe o perioadă lungă de timp. Handicapul nivelului de dezvoltare al Republicii Moldova faţă de media pe continentul european este foarte mare. Pentru a ne depăşi acest handicap, noi avem nevoie stabil o perioadă lungă de timp să creştem cu media de 5-7% anual. Din acest motiv este foarte important să menţinem tempoul de creştere economică. Din păcate acest lucru nu se observă. Creşterea economică a fost negativă în 2009, acest lucru a fost o consecinţă a crizei financiare internaţionale. Dar creşterea a fost negativă şi în 2012, atunci când am fost afectaţi de secetă. Iată şi în anul curent se anunţă o creştere economică la un nivel insuficient de înalt. FMI estimează această creştere la nivelul de 2%, la fel şi BERD-ul, alte instituţii internaţionale, pe când guvernul este optimist spunând că creşterea economică va fi de 4%. Totuşi, consider că Moldova nu va reuşi să-şi menţină acest ritm de creştere economică şi acest lucru înseamnă stagnarea bunăstării, a nivelului de viaţă în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Acum R. Moldova nu are nevoie, cum s-a spus, de un program cu FMI … Aşa este? Nu avem nevoie, sau, dimpotrivă, problemele din sectorul bancar, alte probleme despre care am vorbit împiedică de fapt guvernul să poată încheia un acord cu FMI?
Viorel Gîrbu: „Guvernul are capacitatea să acceseze un acord cu FMI în orice condiţii, în orice conjunctură. Atunci când este deschis. Oricât de dificile ar fi toate, guvernul are capacitatea să negocieze acest acord. În acest moment, guvernul nu are necesitatea unor mijloace financiare, deoarece FMI e o instituţie specifică, ea acordă credite Băncii Naţionale pentru stabilitate macroeconomică, deci nu acordă finanţări pentru implementarea unor programe sectoriale. Deci, acum Banca nu are nevoie de mijloacele FMI, dar totuşi în cazul în care nu va fi rezolvată problema cu deficitul bugetar, vom reveni la situaţia din 2009, atunci când am accesat finanţarea FMI pentru a deşi problemele destul de grave din sectorul bugetar al Republicii Moldova. deci, urmează să vedem cum evoluează lucrurile: în cazul în care se agravează situaţia în regiune, iarăşi vor fi circumstanţe care să determine necesitatea accesării acestor fonduri, inclusiv din partea FMI.”
Europa Liberă: Da lipsa unui acord, efectele acestei lipse trebuie căutate în cifrele care arată nivelul investiţiilor directe în economie care s-au efectuat în perioada aceasta, pentru că acest cifre arată foarte urât?
Viorel Gîrbu: „Exact. Totuşi, aceste cifre sunt mai mult determinate de evoluţiile internaţionale. Sunt riscuri crescute legate de conflictul din Ucraina, sunt riscuri importante legate de problema cu exporturile Republicii Moldova către pieţele din est, pieţele relaţionate, pieţele pe care agenţii economici din Republica Moldova se simt încrezuţi, deci au capacitatea să exporte. Din acest motiv, aceste cifre sunt afectate de această conjunctură. Această evoluţie a determinat căderea investiţiilor directe în Republica Moldova. Dar acordul cu FMI nu are o legătură directă cu acest aspect. Aşa cum am menţionat, acordul se semnează doar în perioada în care ţară se află într-o criză profundă, criză care necesită accesarea de fonduri din partea acestei structuri. Or, la moment Moldova nu are nevoie să acceseze fonduri, iar monitorizarea post program se face, deci donatorii sau investitorii din Republica Moldova au capacitatea să urmărească modul în care evoluează situaţia în Republica Moldova anume făcând referinţă la estimările făcute de FMI.”
